Agenţia de Monitorizare a Presei- AMP alături de Asociaţia Română de Psihiatrie Comunitară –ARPC derulează din septembrie 2006 până în septembrie a.c., proiectul “Inclusiv eu” – incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi psihiatrice grave, proiect ce a fost finanţat prin programul PHARE.

Sâmbătă, 02 iunie a.c., Mircea Toma, preşedinte AMP şi Mugur Ciumăgeanu, membru ARPC şi director al Centrului Naţional pentru Sănătate Mentală, au lansat o invitaţie presei de a participa la dezbatere pe tema “Nu mă înnebuni patroane! Stigmatizarea dăunează grav sănătăţii mentale”, o şedinţă de terapie antistigma pentru angajatori/ patroni şi jurnalişti.

De câte ori nu am glumit între noi despre nebunie? Sau cât de repede ne-am grăbit să afirmăm despre cineva că este un nebun/ă? Folosim termeni fără să-i înţelegem sau cel puţin fără să conştientizăm că putem răni grav pe cineva cu ei. “Nebun- cel puţin inutil, dacă nu periculos”, afirmă Toma în deschidere. Şi totuşi presa atribuie acest apelativ cu uşurinţă, mai ales atunci când vorbeşte despre infracţionalitate, crimă şi sărăcie.

“O problemă invizibilă a incadrării în muncă”, continuă Ciumăgeanu, deşi angajatorii, prin lege, pot beneficia de o serie de avantaje sociale, economice şi financiare. Legea are însă carenţele ei şi ar trebui să fie revizuită pentru a se recunoaşte diferenţele din dizabilităţi şi gradul lor de dificultate. Sunt angajatori ce înţeleg doar persoanele cu handicap locomotor sau auditiv, fără să aibă curajul de a apela la serviciile asociaţiilor care se ocupă cu grupurile vulnerabile şi marginalizate, din care fac parte şi persoanele cu probleme severe de sănătate mentală, aşa cum se numesc, în limbaj academic, cei care suferă de schizofrenie, de tulburare afectivă bipolară sau alte afecţiuni psihiatrice.

O altă problemă ridicată a fost asistenţa invalidantă, adică o supraprotecţie din partea psihologilor/ specialiştilor şi a familiei care nu vor să lase persoana cu probleme severe de sănătate mentală să lucreze opt ore “pentru că nu face faţă”.

Deşi, până la urmă, aceste afecţiuni psihiatrice sunt tratabile, în anumite procente, populaţia este foarte reticentă când vine vorba despre doar cuvântul psihiatru. Există cazuri de persoane care suferă de schizofrenie ce au reuşit să se integreze într-un colectiv de muncă fără a crea probleme celorlalţi. Şi totuşi, nimeni nu scrie despre ele… Dintre tipurile de angajări posibile enumerăm: activităţi de curierat, bibliotecă, secretariat, arhivă, activităţi manuale în domeniul agricol, ori în cel artizant –producţie, ori într-un mediu predictibil ( depozite, benzinării, hale etc.).

Nu e de neglijat nici faptul că persoanele vizate beneficiază de o pensie care alături de alte beneficii financiare, ajung să constituie o sumă de bani mult mai mare decât daca s-ar angaja şi ar lucra normal, opt ore, ceea ce determină şi din partea lor, o reticenţă pentru angajare.

Întâlnirea de la Braşov va fi urmată de altele la Timişoara, Iaşi, Cluj, Târgovişte, Alexandria şi Câmpulung Moldovenesc. Capitala nu a fost ocolită, din contră, acolo a avut loc prima dezbatere de acest gen. Rezultatele lor, precum şi mai multe detalii despre proiectul “Inclusiv eu” pot fi cerute Oanei Zăbavă, coordonator de proiect, email oanaz@mma.ro.

Cum spunea cineva, nu e aceasta cea mai fericită dintre lumi, însă e singura. Şi poate nu e chiar atât de dificil să ajuţi pe cineva să aibă o lume. Un prieten. Pentru că probleme avem fiecare dintre noi.