E minunat ca se scriu articole, se fac expozitii si manifestari ce-l au in centru pe Mihai Eminescu, dar cred ca mai important decat orice ar fi sa-l citim pe Eminescu si sa stabilim ce ne leaga sau ne indeparteaza de acest poet care a marcat literatura romana intr-un mod atat de profund. Poate ma insel , poate gresesc insa cred cu tarie ca fiecare dintre noi, tineri sau batrani, avem o legatura cu opera lui Eminescu pe care poate nici nu o banuim. Pe fiecare ne emotioneaza altceva din poezia, proza sau gazetaria lui Eminescu si asta inseamna ca nu ne este indiferent, de aceea ar fi extraordinar sa ne apropiem de opera lui in felul nostru uitand de toate acele pareri care ne trag intr-o parte sau alta lustruind mai mult pe autorii lor decat indemnandu-ne la parcurgerea scrierilor poetului. Cred ca nu exista o reteta perfecta a felului in care il putem citi pe Eminescu, fiecare o facem in modul nostru, cu resursele si sensibilitatea pe care le detinem, de aceea este eronata parerea conform careia tinerii nu sunt interesati de acest poet sau aceea ca scrierile lui se adreseaza doar unor oameni culti.
Tocmai faptul ca fiecare generatie a avut ceva de spus, fie in sens pozitiv, fie in sens negativ despre opera sau personalitatea lui Eminescu, arata impactul pe care acesta l-a exercitat asupra societatii romanesti. Sa ne amintim ce cutremur a generat acum cativa ani dezbaterea dintr-o revista culturala in care toate defectele lui Eminescu avute sau inchipuite erau analizate si se incerca demolarea mitului poetului sau initiativa de mai deunazi a unui grup de tineri scriitori de a oferi publicului un “ Eminescu-interzis minorilor “ ca mod de a-si legitima propriile creatii licentioase. Bineinteles, fiecare dintre aceste initiative sunt condamnabile din anume puncte de vedere, dar atata vreme cat cat opera lui Eminescu a starnit controverse inseamna ca este un artist valoros si doar din aceasta cauza a generat atatea discutii.
Poate ca ar fi bine sa ne amintim de Eminescu tot timpul anului si nu doar in 15 ianuarie si in 15 iunie. Ar fi minunat ca saptamana de saptamana sa se faca lecturi publice Eminescu in care actori cunoscuti sa citeasca din opera lui. Daca ne vom aminti si altadata de Eminescu inseamna ca suntem sanarosi din punct de vedere cultural si ne dam seama de valorile noastre. Daca ne vom aminti doar in 15 ianuarie inseamna ca suntem la fel de artificiali si snobi ca intotdeauna si de aici pana la a ne reprosa ca nu stim nici o poezie a poetului national asa cum ne lasa sa intelegem reportajele de televiziune nu este decat un pas. Deci, sa-l citim pe Eminescu si sa reflectam la felul in care a privit el lumea, iubirea, natura si poate vom fi mai buni.
“O, sarmane! tii tu minte cate-n lume-ai auzit,
Ce-ti trecu pe dinainte, cate singur ai vorbit ?
Prea putin. De ici, de colo de imagine-o fasie,
Vre o umbra de gandire, ori un petec de hartie;
Si cand propria ta viata singur n-o stii pe de rost,
O sa-si bata altii capul s-o patrunza cum a fost ?
Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,
Printre tomuri bracuite asezat si el, un brac,
Aticismul limbii tale o sa-l puna la cantari,
Colbul ridicat din carte-ti l-o sulfa din ochelari
Si te-o strange-n doua siruri, asezandu-te la coada,
In vro nota prizarita sub o pagina neroada . “
( Mihai Eminescu – Scrisoarea I )