De-a lungul vietii intalnim oameni care ne impresioneaza prin faptul ca au o caracteristica : sunt foarte pasionati de ceea ce fac. Vazandu-i si stiind ce meserie au imbratisat aproape ca nu ne inchipuim vreo secunda ca ar putea opta pentru altceva. Un fir nevazut ii leaga de ceea ce fac … De la pasiune si de la constientizarea faptului ca nu pot face altceva decat le este scris in stele porneste povestea oricarui om de succes.
Exista o traditie in Romania potrivit careia ce alege un copil dupa botez de pe tavita plina de obiecte , asta va face intrega viata. Traditia pare sa se adevereasca din moment ce multi oameni povestesc ca nu se pot desparti de meseria lor in ciuda dificultatilor pentru ca ceva tainic ii opreste. Ideea aceasta de a nu putea face altceva decat iti este scris este legata cu certitudine de predestinare. Probabil ne e greu sa acceptam, dar cineva pare sa ne interzica uneori sa o luam pe un alt drum. Si chiar daca apucam pe acel drum trebuie sa ne intoarcem la punctul initial pentru ca altfel viata noastra va fi un lung sir de esecuri rasunatoare.
Poate ca ideea de fericire este legata de felul in care ne pricepem sa urmam semnele ce ni se arata. Unora ne place sa scriem, altora sa cantam, sa dansam, sa pictam, sa facem proiecte umanitare, sa inventam retete culinare, sa cunoastem noi oameni facand calatorii in jurul lumii, sa comunicam. Daca ne gandim mai bine fiecare avem o forma personala de exprimare personala din care putem construi propria poveste de succes. Cred ca e vital sa ne gasim locul in aceasta lume pentru ca la urma urmei de asta ne-am nascut. Daca iti gasesti la timp menirea, harul, darul viata ta va fi mai consistenta si vei avea o alta viziune asupra lumii. Te vei simti util. Cei care si-au gasit menirea au o anume patima ce nu se regaseste la alti oameni. Daca ai norocul sa intalnesti asemenea oameni vei observa imedeat lumina speciala pe care o degaja fata lor atunci cand iti vorbesc despre meseria pe care o practica. Ei sunt foarte atrasi de ceea ce fac si de accea, vor gasi mereu pretexte sa te aduca in universul lor. Oamenii haraziti au o bucurie interioara pe care o detectezi imedeat. Ceea ce ii diferentiaza pe ei de restul lumii este felul in care isi privesc meseria. Pentru ei meseria este un mod de viata , la ei nu exista o departajare clara intre casa si profesie, pasiunea le cuprinde pe ambele. Pentru ceilalti viata si meseria nu se amesteca niciodata. Oamenii de succes au harul pentru meserie inca din nastere, nu l-au dobandit pe parcurs, nu “ s-au facut “. Si din acesta cauza, eu nu cred ca poti deveni artist din proprie initiativa, de aceea atunci cand aud de artisti facuti la concursuri televizate am unele dubii, dovada ca nici unul dintre acestia nu au rezistat in timp. Artist nu te faci, te nasti. Artistii care “ sunt facuti “ sunt lipsiti de acea autenticitate pe care o au cei haraziti. Simplu. Oamenii haraziti rezista in timp, pe cand ceilalti se afla mereu la limita de supravietuire. A-i indeparta cumva de pasiunea lor inseamna a le distruge viata, a le provoca un rau fizic greu de suportat. Pasiunea adevarata ii ajuta sa invinga obstacolele dandu-le o motivatie in plus. De fapt, povestile de succes ale acestor oameni se compun din cateva elemente: urmarea harului, patima pentru meserie, bucuria de a impartasi cu ceilalti pasiunea lor.
Cred ca azi mai mult ca oricand in alta perioada din istoria omenirii avem nevoie sa stim cine suntem si ce ne place realmente sa facem. Viata complicata pe care o ducem ne indeparteaza de esenta noastra , motiv pentru care sondajele arata gradul tot mai ingrijorator de crestere al stresului in randul populatiei globului. Daca nu stim unde ne este locul traim o angoasa zilnica si ii suparam pe ceilalti. Doar stiind ce ne place putem merge mai departe. Evident nu ne pricepem la toate. Fiecare avem partile noastre unde suntem foarte buni si cele unde nu ne pricepem si trebuie sa o spunem deschis pentru ca ceilalti sa stie cu cine au de-a face. Nu e o rusine sa spunem ca suntem buni doar la anumite lucruri. Recunoscand ca stim doar anumite lucruri ii scutim de neplaceri pe semenii nostril. Oamenii de succes recunosc sincer aceste fapte si cred ca e minunat ca se intampla asa. Ei vor face performanta doar acolo unde le este locul, nu in alta parte. Un muzician inzestrat pentru aceasta meserie va face performanta din prima pana in ultima clipa a vietii lui. Si totusi nu ne pricepem la toate … Am visat toata viata sa fac muzica, dar neavand nici o inclinatie pentru acest domeniu fascinant ( voce, miscare scenica, simtul ritmului s.a.m.d. ), m-am marginit doar sa urmaresc carierele marilor artisti sperand ca poate intr-o existenta viitoare voi incerca senzatia pe care o are un muzician cand se afla in fata a 100.000 de oameni ce-l asculta uluiti… Si pentru a intari ideea ca nu putem construi o poveste de succes am in minte acele tendinte care ignora aceste elemente : tendinta parintilor de a trasa copiilor ce cariera sa urmeze sau tendinta compromisului social de a urma o anume meserie doar pentru a obtine un avantaj financiar mai mare. Harul este cel care ne diferentiaza. Viata este prea scurta pentru a ne permite sa facem compromisuri. Fericirea si in consecinta, implinirea noastra depinde de felul in care ascultam bataile destinului si harul.
Poate ca lumea ar fi mai buna in toate sensurile posibile daca am fi mai atenti la semnele pe care ni le traseaza destinul…Nimic nu e intamplator: nici ca ne-am nasut in secolul acesta, ca avem aceasta poveste de viata, ca muncim intr-un anume loc. Daca nu ne-am gasit locul potrivit il vom gasi in cele din urma pentru ca destinul ni l-a trasat. Daca dimineata gasim suficiente motive pentru a face cu placere o meserie inseamna ca ne-am gasit menirea… daca nu mai trebuie sa mai cautam… Sa cautam legatura intre har si destin asa cum au facut-o oamenii de succes la inceputul povestii lor de succes.