Festivalul ce s-a derulat în zilele de 16 şi 17 decembrie a.c., purtând amprenta numãrului XXII, continuã tradiţia Festivalului de Jazz, pentru cã, dupã cum ne declarã dna. director artisitic Jenny Brãescu “continuitatea e foarte importantã”, ceea ce presupune cã indiferent de anotimp, festivalul trebuie sã existe o datã pe an, cu atât mai mult cu cât a intrat deja în calendarul manifestãrilor de gen din Europa.

Festivalul s-a bucurat de artişti excepţionali care au reprezentat formaţii din categoria tineret, vârstã medie, comercial, internaţional şi vedete, respectiv, Formaţia de Jazz a Casei de Culturã a Studenţilor Timişoara, Mircea Tiberian-Liviu Butoi Project, Marius Popp Quartet, Nicolas Simion Trio ( Austria, S.U.A.), George Baicea Blues Band ( România, S.U.A.) şi Mike& the Blues Spirits. Muzical, aşadar, un adevãrat festin de stiluri şi de calitate- pentru cine cunoaşte.

Din punct de vedere organizatoric, Christoph Giese, jurnalist din Germania, cu o bogatã experienţã de analist a unor festivaluri de acest gen, mãrturiseşte: “ organizare profesionalã, implicare sufleteascã a oamenilor pe toatã durata evenimentului. Pasiune”, ce contrazice “bussines”-ul vizibil în occident la acest capitol.

Publicul. Aici e punctul sensibil. E partea vulnerabilã a oricãrui festival, cu atât mai mult la unul despre jazz. La noi nu existã încã un public tânãr educat pentru jazz, ne spunea oarecum decepţionatã, dna. Brãescu, amintind cã doar la Timişoara existã o Facultate de Jazz, iar poate din toamna anului urmãtor, se va derula la Braşov o Şcoalã de Varã pentru Jazz, însã totuşi nu se face ceva în mod regulat pentru public, ceea ce este o pierdere, ce se vede tocmai la evenimentele speciale.

Venit la conferinţã, dl. Nicolas Simion, ne-a dãruit câte un CD. Abia azi am reuşit sã îl ascult. De aceea am şi amânat sã scriu. Eram curioasã de cum sunã jazz-ul dupã ce îi auzisem vorbind despre el ca de ceva personal, ceva inedit, ceva altfel. O formaţie de jazz îşi schimbã adesea componenţii tocmai din acest motiv, de a da aceluiaşi cântec o altã amprentã, de a predomina improvizaţia şi creativitatea în muzicã. Ideea a fost susţinutã şi de membrii formaţiei lui, basistul Dave King- care adaugã cã jazz-ul diferã de la o culturã la alta- şi bateristul Alan Jiones, el mergând pânã acolo încât ar dori ca în viitor sã se danseze în ritm de jazz.

Şi azi am descoperit jazz-ul. E ca şi cum ai avut toatã viaţa lângã tine o fereastrã însã doar azi ai vãzut prin ea ce frumos e afarã!

De curiozitate, www.nicolassimion.com,  www.dave-king.com.  

Pentru unii, festivalul de jazz e-n fiecare zi!