Încă din cele mai vechi timpuri mărţişorul a reprezentat o tradiţie adoptată de toţi românii, cu mic cu mare! Motivul? Poate semnificaţia lui, poate ideea de primăvară ce o aduce cu el…
Odată cu trecerea timpului ideea de „mărţişor” a prins o cu totul altă semnificaţie. Puţină lume cunoaşte faptul că acel şnuruleţ alb şi roşu e o tradiţie. Această îmbinare există la hainele miresei, ale mirelui, la naşterea copiilor, cele două culori simbolizând continuitatea vieţii după moarte.
Mărţişorul în sine, format din celebrul snuruleţ şi o figurină exprimă biruinţa primăverii în lupta ce o duce natura pentru alungarea ierii.
În ultimii ani mărţişorul nu mai reprezintă ceea ce a fost o dată, ceea ce a fost lăsat moştenire de la strămoşii noştri. Dacă odată mărţişorul era aşteptat de toţi tocmai pentru tradiţia ce-l face unic în lume, acum mărţişorul este o adevărată afacere! N-ar fi un lucru foarte rău dacă aşa am ştii că ţara devine prosperă. Cum? Nu ştiu! Dar ideea în sine! Însă din păcate singurul interes e să se vândă cât mai multe mărţişoare şi omul să plece acasă fericit, cu banii în buzunar şi cu marfa vândută, care nu valorează nici 2 bani, că şi aşa trebuie să trecem la leul greu.
Acum, pe lângă acel şnuruleţ se mai vând , ca făcând parte din mărţişor, tot felul de chiciuri-flori de prost gust din plastic sau din gips, vopsite cu acoarelă, tot felul de figurine care întruchipează grotescul şi nimic altceva.
Şi cum românul are resurse spectaculoase şi ideile îl dau afară din casă de ce n-ar „fabrica” tot felul de mărţişoare care mai de care mai lipsite de simţ estetic! Dar asta nu contează, bani sunt mai importanţi!
Cu 10000 mii sau mai bine spus, cu un leu, poţi să cumperi acel „mărţişor” învelit în plastic şi cu o floare artificială încă de pe vremea bunicii! Unii ar zice: „E simplu?”, dar…e lipsit de bun gust!
Poate că acest exemplu e unul nesemnificativ luând în considerare acele figurine din „cristal”…Le mai lipseşte eticheta de chici şi în rest totul e perfect, gata de vânzare!
Piaţa e variată: poţi găsi mărţişoare frumoase, care au ceva din vechea tradiţie şi nu ţi-ar fi ruşine să le porţi în piept, dar şi cele mai noi „invenţii”! Ce-i drept prima categorie costă ceva mai mult, dar suntem o ţară democrată, aşa că decizia vă aparţine…Poate că în situaţia de faţă adaptarea unei vechi vorbe din popor s-ar potrivi de minune: „Spune-mi ce marţişor dăruieşti, ca să-ţi spun ce fel de om eşti!”