Marți, 17 mai 2016 08:00 GMT<\/p>\n
Sătenii din Runcurel au primit un termen de 30 de zile să-și părăsească casele pentru a face loc unei mine de lignit. Acum se revoltă.<\/p>\n
Runcurel, județul Gorj \u2013 scrisorile au ajuns cu puțin \u00eenainte de Crăciun, anul trecut. Este vorba de 134 de plicuri prin intermediul cărora locuitorii satului sunt informați de intenția companiei miniere de stat Jilț Nord de a se extinde, drept pentru care locuitorii din Runcurel ar urma să-și piardă casele și păm\u00e2ntul.<\/p>\n
Una dintre cele 12 mine de lignit (cărbune brun) deținute de Complexul Energetic Oltenia (CEO) a rămas fără cărbune și are nevoie de păm\u00e2ntul pe care se află satul.<\/p>\n
\u00cen urma unei hotăr\u00e2ri de guvern emise pe 9 decembrie 2015, mina a fost declarată proiect de importanță națională și \u00eencercările anterioare de a se ajunge la o \u00eențelegere cu localnicii au fost abandonate.<\/p>\n
Locuitorii din Runcurel au primit un termen de 30 de zile să-și părăsească casele pentru suma de 1 euro\/m2.<\/p>\n
Sătenii spun că nu li s-a oferit nici o compensație pentru case, livezi, terenuri agricole și alte dependințe, și pentru asta au dat compania \u00een judecată.<\/p>\n
Cu toate astea, CEO contestă declarațiile sătenilor, spun\u00e2nd că a oferit numeroase forme de compensație.<\/p>\n
Localnicul Nicolae Bratu ne spune: \u201eCEO s-a dus la primărie, a făcut o listă cu toate terenurile, a pregătit documentele de expropriere iar apoi a trimis notificări prin poștă către proprietari, pentru ca aceștia să vină la companie și să renunțe la dreptul de proprietate \u00een schimbul unei despăgubiri.\u201d<\/p>\n
\u201eAsta a fost toată negocierea de care am avut parte,\u201d a declarat domnul Bratu pentru Fundația Thomson Reuters. \u201eDe asta ne revoltăm acum. N-o să-i las să-mi ia păm\u00e2ntul agricol și să mă lase \u00een stradă.\u201d<\/p>\n
Promisiuni de relocare<\/p>\n
Sub regimul comunist, Rom\u00e2nia a suferit o industrializare forțată care a implicat expansiunea minelor de cărbune și a centralelor electrice. Dar după 1989 terenurile alocate dezvoltării miniere au fost retrocedate \u00een multe părți ale țării.<\/p>\n
Totuși la Runcurel continuă lupta cu CEO. Complexul Energetic Oltenia a fost \u00eenființat \u00een 2012, av\u00e2nd ca parteneri principali Ministerul Economiei cu aproximativ 77% din acțiuni și fondul de investiții de tip blue-chip numit Fondul Proprietatea, cu aproximativ 21,5%.<\/p>\n
Merg\u00e2nd de-a lungul malului de 4 km a minei de suprafață, domnul Bratu glumește zic\u00e2nd că-și \u201cinspectează proprietatea\u201d, pentru că păm\u00e2ntul gropii actuale a fost luat tot de compania minieră \u00een perioada comunistă \u2013 și tot fără compensație.<\/p>\n
Domnul Bratu \u00een fața minei Jilt Nord care se \u00eentinde pe o parte din păm\u00e2ntul său. \u00cen spate se poate vedea bannerul Greenpeace. Fotografie de Claudia Ciobanu.<\/p>\n
Fundația Thomson Reuters a luat interviuri altor c\u00e2torva săteni din Runcurel și toți au susținut același lucru: niciun reprezentant al companiei miniere nu i-a contactat personal.<\/p>\n
Ca răspuns la \u00eentrebările trimise de Fundația Thomson Reuters, un purtător de cuv\u00e2nt al CEO a spune: \u201eToți pașii din procesul de expropriere care au fot făcuți p\u00e2nă acum au ținut cont de legea \u00een vigoare și planul de relocare.\u201d<\/p>\n
Purtătorul de cuv\u00e2nt mai spune că negocierile sunt \u00een toi, adăug\u00e2nd că au fost oferite mai multe opțiuni de compensare printre care și strămutarea \u00een Telești, un sat din apropiere.<\/p>\n
Conform planului de relocare al CEO, localnicii trebuie consultați și toate opțiunile compensatorii trebuie discutate \u2013 de la relocare \u00eentr-un sat construit de companie la despăgubiri bănești individuale sau schimburi de păm\u00e2nt.<\/p>\n
Planul, obținut de Fundația Thomson Reuters, include promisiunea de expansiune a satului Telești pentru localnicii din Runcurel care doresc să se mute acolo.<\/p>\n
Relocarea implică și strămutarea bisericii din Runcurel, clădire istorică de patrimoniu național care se află acum la doar 50 de metri de malul gropii.<\/p>\n
Totodată planul implică și construirea de case noi \u00een Telești p\u00e2nă \u00een iunie 2016, dar \u00een aprilie anul acesta nu s-a putut observa la fața locului dec\u00e2t un teren viran.<\/p>\n
Fără documente<\/p>\n
Sătenii mai spun că de-a lungul anilor au existat oferte de relocare făcute de către un precursor al CEO, și anume Complexul Energetic Turceni.<\/p>\n
Dar naționalizarea din era comunistă a \u00eensemnat anularea titlurilor de proprietate deținute anterior, astfel ajung\u00e2ndu-se \u00een situația \u00een care sătenii nu mai pot demonstra apartenența terenurilor.<\/p>\n
Pe l\u00e2ngă domnul Bratu și alții au obținut hotăr\u00e2ri judecătorești care le atestă calitatea de proprietar, dar nu au reușit să obțină documentele necesare de la primăria locală.<\/p>\n
Primarul nu a putut fi contactat, \u00een ciuda insistențelor Fundației Thomson Reuters.<\/p>\n
Cu toate astea, purtătorul de cuv\u00e2nt al Greenpeace Rom\u00e2nia, Ionuț Apostol, spune că a vorbit cu doi oficiali de la primărie, unul din ei fiind vice-primarul, astfel reușind să obțină informații privind numărul de case marcate pentru demolare.<\/p>\n
Ilie Gorun, un alt sătean, spune că a contactat compania din proprie inițiativă cu intenția de a-și oferi păm\u00e2ntul \u00een schimbul unei slujbe sigure la CEO datorită ratei de șomaj mari și a lipsei de oportunități de a lucra \u00eenafara sectorului energetic.<\/p>\n
Gorun spune că i-a fost luat păm\u00e2ntul dar serviciul a durat doar c\u00e2teva luni.<\/p>\n
Mina susține expansiunea<\/p>\n
Anul acesta \u00een februarie, Laurențiu Ciobotărică, șeful executiv al companiei miniere, a declarat că \u201epopulația a fost informată și consultată conform planului de relocare.\u201d<\/p>\n
Sătenii spun că nu au fost consultați, așa cum prevede planul de relocare. Fotografie de Alexandru Mustață.<\/p>\n
Planul de relocare a fost schițat conform cerințelor referitoare la exproprierea de terenuri și spune clar că nu se va emite decret de expropriere DEC\u00c2T dacă opținuile de relocare nu pot fi implementate.<\/p>\n
Declarațiile lui Ciobotărică care au parvenit Fundației Thomson Reuters au fost făcute \u00een scris la cererea a două asociații de binefacere, și anume Bankwatch Rom\u00e2nia și Greenpeace Rom\u00e2nia \u00een data de 25 februarie, ca răspuns la pl\u00e2ngerea formală care denunța evacuarea sătenilor ca fiind ilegală.<\/p>\n
\u00cencercarea Fundației Thomson Reuters de a obține un răspuns din partea guvernului cu privire la nemulțumirile sătenilor a fost soldată cu o retrimitere la dialogul cu compania minieră.<\/p>\n
\u201eProcedura de expropriere este responsabilitatea CEO, care este obligată să se conformeze legislației \u00een vigoare,\u201d spune o purtătoare de cuv\u00e2nt a Guvernului.<\/p>\n
Ea mai spune că sătenii au dreptul legal de a da \u00een judecată compania dacă despăgubirile oferite li se par nedrepte. De asemenea, purtătoarea de cuv\u00e2nt susține că expansiunea minei \u201eva crește securitatea energetică a Rom\u00e2niei și va promova folosirea resurselor locale.\u201d<\/p>\n
Acțiune judecătorească<\/p>\n
\u00cen data de 18 martie anul curent, sătenii din Runcurel, ajutați de Bankwatch și Greenpeace, au acționat \u00een instanță guvernul Rom\u00e2niei pentru a anula decizia de expropriere.<\/p>\n
Documentele judecătorești obținute de Fundația Thomson Reuters ne arată că avizul de mediu eliberat pentru expansiunea minei e legat de o strategie formală de relocare a sătenilor \u00een satul Telești pe cheltuiala CEO, cerință ce răm\u00e2ne neimplementată.<\/p>\n
Pe l\u00e2ngă aceasta se arată \u00een documente faptul că decretul executiv contravine strategiei energetice naționale care urmărește să reducă obținerea energiei din cărbuni și descurajează noi proiecte energetice cu impact socio-cultural semnificativ.<\/p>\n
\u201eExpansiunea minelor de cărbuni nu este de interes național\u201d, spune Ionuț Apostol, reprezentant Greenpeace.<\/p>\n
\u201eP\u00e2nă \u00een 2025 Rom\u00e2nia nu ar trebui să mai aibă centrale electrice pe bază de cărbune \u00een care să se ardă lignit.<\/p>\n
Asta pentru că toate centralele au ajuns la limita de sustenabilitate și pentru că directivele europene de reducere a poluării implică investiții majore (\u00een remedii) care nu-și au rostul atunci c\u00e2nd viața unei centrale energetice se apropie de sf\u00e2rșit.\u201d<\/p>\n
Apostol mai spune că alte \u00eencercări de a construi noi centrale energetice pe bază de cărbuni \u00een Rom\u00e2nia au eșuat datorită \u00eengrijorării investitorilor cu privire la viabilitatea economică a unor astfel de proiecte.<\/p>\n
\u00cenapoi la Runcurel, Gheorghe Ancuțeru, unul dintre sătenii care ar urma să-și piardă păm\u00e2ntul, spune că are drept constituțional asupra proprietății private.<\/p>\n
\u201eNu pot să \u00eențeleg cum este posibil ca fără avertisment, fără să fiu \u00eentrebat, Guvernul emite o hotăr\u00e2re,\u201d spune el.<\/p>\n
\u201eNu este nici măcar o lege aprobată de parlament \u2013 ca eu să fiu aruncat afară din casa mea spun\u00e2nd că asta este interesul național. Fără despăgubiri corespunzătoare și fără servici.\u201d<\/p>\n
Fiindu-i solicitat un nou răspuns, guvernul reamintește că CEO are responsabilitatea totală de a implementa planul de relocare, adăug\u00e2nd de data asta că \u201eMinisterul Energiei va analiza felul \u00een care planul este implementat de companie.\u201d<\/p>\n
***<\/p>\n
notă: Reportaj de Claudia Ciobanu, editat de Paola Totaro. Fundația Thomson Reuters este brațul caritabil al Thomson Reuters, responsabili cu știri umanitare, drepturile femeii, trafic, drepturi de proprietate și schimbări climatice. Accesați news.trust.org și place.trust.org.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Săptăm\u00e2na trecută, situația sătenilor din Runcurel, care au primit termen de 30 de zile să-și părăsească păm\u00e2nturile și casele pentru a face loc exploatărilor de cărbune, a ajuns \u00een atenția presei internaționale. Un reportaj realizat de Claudia Ciobanu pentru Fundația Thomson Reuters a fost publicat de agenția Reuters, de unde a fost preluat de alte publicații internaționale, printre care și The Daily Mail. După apariția acestui reportaj, ministrul Energiei, Vlad Grigorescu, ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru, precum și alți reprezentanți guvernamentali s-au \u00eent\u00e2lnit s\u00e2mbătă cu reprezentanți ai Bankwatch Rom\u00e2nia și Greenpeace Rom\u00e2nia. Ce s-a discutat și ce s-a decis la această \u00eent\u00e2lnire puteți citi in continuare. Mai jos, e varianta \u00een limba rom\u00e2nă a reportajului publicat de Reuters, \u00eentr-o traducerea realizată de Raluca Popan. (Rom\u00e2nia Curată)<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-903","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-general"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/903","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=903"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/903\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=903"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=903"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=903"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}