Aţi observat că dob\u00e2nzile creditelor par bătute \u00een cuie, \u00een ciuda declaraţiilor oficialilor privind sprijinirea creditării şi revenirii economiei? Remarcaţi noi taxe răsărite peste noapte (costuri noi de administrare, vămuirea banilor ce-ţi intră \u00een contul curent)? Vă \u00eentrebaţi de ce nu se pot plăti cu cardul facturile de utilităţi nici la ghişeul băncii emitente?<\/p>\n
Cum de poţi fi obligat de recuperatorii de creanţe să rambursezi mai repede un credit la care oricum aveai probleme cu ratele lunare? De ce ţin bancherii cu dinţii de clauzele abuzive şi cum de nu poţi negocia aproape niciodată clauzele dintr-un contract-tip de creditare?<\/p>\n
La puţin timp după falimentul Lehman Brothers, şeful Goldman Sachs, un fel de Pontifex Maximus al pieţelor de capital, \u00eencerca să dreagă onoarea colegilor salvaţi cu bani publici afirm\u00e2nd că \u201cbancherii fac munca lui Dumnezeu\u201d (de parcă Atotputernicul n-are altă treabă dec\u00e2t să umfle bulele speculative). Acum, la mai bine de 4 ani de criză, \u00een timp ce Rom\u00e2nia s-a transformat din \u201cparadis al creditării\u201d \u00een \u201cpurgatoriu\u201d pentru bănci (20% sunt \u00eemprumuturile neperformante), facem rezumatul practicilor nesănătoase ale băncilor \u00een relaţia cu clienţii.<\/p>\n
1 Sufocarea bun-platnicului<\/p>\n
Dacă afirmăm că sunt mari costurile creditului \u00een Rom\u00e2nia, după ce marile bănci centrale au dat jos r\u00e2nduri de dob\u00e2nzi, duc\u00e2nd ratele de politică monetară la minimele istorice, ni se va replica, poate, \u201cdovezi, nu vorbe!\u201d. Ce părere aveţi de faptul că DAE pleacă de la 12% la un \u00eemprumut \u00een euro de nevoi personale \u00een Rom\u00e2nia? Asta \u00een condiţiile \u00een care Euribor-ul e \u00een jur de 1%! Da, ştiu, riscul de ţară, băncile-mamă cu probleme, bla, bla. Ia să vedem c\u00e2t de ieftin e acelaşi \u00eemprumut de nevoi personale \u00een lei\u2026 Păi, pleacă de pe la 12% (\u00eemprumut de 10.000 lei pe 5 ani) şi ajunge la peste 20% \u00een unele cazuri. C\u00e2t e dob\u00e2nda BNR, 5,25%? Păi, cum să iei arginţii cu 5,25% dob\u00e2ndă cu o m\u00e2nă şi să \u00eei dai cu alta de 2-3 ori mai scump? E mai scump să te \u00eemprumuţi acum \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t \u00eenainte de criză şi asta din cauza celor 20% credite neperformante la nivel de sistem (asta e media, unii au mai multe sub preş \u2013 vezi BCR cu 30%).<\/p>\n
De creditul Prima Casă nu pomenesc, e uşor să dai \u00eemprumuturi cu faţă ceva mai umană c\u00e2nd poţi pune riscul pe umerii statului. Clienţii buni plătesc acum pentru rău-platnici şi afurisesc \u00een gura mare banca. Crede cineva că vor mai dori aceştia să audă de bănci, credite şi alte lucruri necurate c\u00e2nd vor scăpa de hangarale? \u201c\u00cen acest moment, costul riscului are o pondere mai mare dec\u00e2t cea a refinanţării \u00een bucătăria unui creditor, iar aici includ at\u00e2t povara neperformantelor vechi, c\u00e2t şi creditele nou acordate care pot deveni unele cu probleme mulţumită unei legi a insolvenţei mult prea permisive\u201d, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef Raiffeisen Bank. Cu alte cuvinte, cea mai mare felie din costul unui \u00eemprumut revine acoperirii cheltuielilor cu creditele foste (şi viitoare) neperformante, una mai mare dec\u00e2t cea a cheltuielilor cu dob\u00e2nda la care banca face rost de fonduri. Pentru un răspuns mai clar am \u00eencercat să merg direct la sursă, mai exact la BNR. \u201cCine ar putea calcula ponderea cheltuielilor cu creditele cu probleme ale băncilor \u00een costul actual al \u00eemprumuturilor?\u201d, se \u00eentreabă retoric Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. \u201cOricum, vă rog să nu le mai spuneţi \u00abneperformante\u00bb, la nivelul UE se recomandă termenul \u201edepreci\u00adate\u00bb\u201c, subliniază Vasilescu. Am dorit să aflăm şi părerea şefului ARB, Radu Graţian Gheţea, referitor la costul actual al creditului. Domnia sa ne-a retezat-o scurt şi definitiv: \u201cExclus. Sunt \u00eentr-o şedinţă!\u201d.<\/p>\n
2 \u00cembuibarea. Cu clauze abuzive<\/p>\n
O dată cu intrarea \u00een vigoare a noului Cod de Procedură Fiscală datornicii cocoşaţi de obligaţiile faţă de bănci primiseră o veste bună. Asociaţiile de Protecţie a Consumatorilor pot da \u00een judecată o bancă, cer\u00e2nd anularea contractelor-tip dacă un singur client obţine \u00een justiţie o decizie favorabilă contest\u00e2nd clauzele abuzive dintr-un contract. Ce om cu frica lui Dumnezeu ar putea să afirme că o clauză abuzivă dintr-un contract ar putea fi absolut \u00een regulă \u00een altul identic? Domnul Graţian Gheţea, preşedinele ARB, consideră \u00eensă că fiecare contract ar trebui trecut printr-un proces separat, pentru că un contract bancar e ceva abstract, noţiunile şi principiile sale sunt inaccesibile \u00eenţelegerii multora şi ar fi bine ca mai multe instanţe să se pronunţe pentru a elimina erorile. Iar dacă se ajunge totuşi ca legea să fie respectată, aşa cum reglementările europene o cereau de mult (\u00eentre timp, Guvernul, la presiunile lobby-ului bancar, prin portavocea FMI-ului a obţinut o am\u00e2nare p\u00e2nă \u00een iulie), doar ANPC, nu şi organiza\u00adţiile private ale consumatorilor, ar trebui să acţioneze \u00een instanţă băncile cu clauze abuzive \u00een contractele-tip. Sufocate de datorii, 6% din companiile rom\u00e2neşti active sunt acum \u00een insolvenţă. Vă daţi seama c\u00e2te persoane fizice s-ar fi declarat \u00een faliment, \u00een condiţiile \u00een care cam 1 din 5 credite are probleme acum (fără să le punem la socoteală pe cele scoase din bilanţuri)? Nu vă forţaţi imaginaţia, \u00een Rom\u00e2nia nu s-a vrut o lege a falimentului personal, iar punctul de vedere al bancherilor s-a impus ca de fiecare dată. \u00cen condiţiile spargerii unei bule a creditului, c\u00e2nd 6% din firme se pregătesc de faliment (peste 90% din insolvenţe sf\u00e2rşesc \u00een faliment, spune avocatul Gheorghe Piperea), c\u00e2te bănci şi-au \u00eenchis porţile \u00een Rom\u00e2nia? Cumva nici una?!<\/p>\n
3 Jumulirea conturilor curente<\/p>\n
Sună cam pretenţios, am vrut să vorbesc \u00eensă de pofta nestăp\u00e2nită a bancherilor de a taxa orice cont curent mişcă pe sub nasul lor. Pe mine CEC-ul (da, am vrut să fiu taxat de statul rom\u00e2n dacă tot e să pierd bani la bancă) m-a anunţat cu ceva timp \u00een urmă că umează să \u00eemi ia 2,5 lei ca administrare de cont. Dar ce, contul meu curent a devenit brusc handicapat, nu mai e \u00een stare să aibă singur grijă de el ca p\u00e2nă acum? \u00cen urmă cu c\u00e2teva zile CEC-ul mă anunţa că mă va taxa şi pentru transferurile care mi se fac \u00een cont. Ce mare lucru, aţi putea spune, nişte rentieri cărora li se varsă \u00een cont banii periodic n-ar trebui să se pl\u00e2ngă pentru nişte sume modice oprite de bancă. Da? Ia g\u00e2ndiţi-vă dacă nu cumva intraţi \u00een aceeaşi categorie \u00een momentul \u00een care primiţi salariul \u00een contul de la CEC. Adică, după ce că ai comision la retragerea de la bancomat, la administrarea contului curent, ţi se mai reţin bani şi c\u00e2nd \u00eeţi virează angajatorul chenzina. Dar dacă spui că ai vrea să fii plătit \u201ccu bani \u00een m\u00e2nă\u201d, nu prin cont, lumea financiară te priveşte superior: \u201c\u00cenapoiatule!\u201d. Mai grav e c\u00e2nd eşti atras cu o ofertă promoţională şi apoi te trezeşti cu comisioane-surpriză, cum a păţit mama la Raiffeisen cu banii de pensie. Bine că nu retra\u00adgeţi bani de la BRD: veţi fi taxaţi cu 4 lei plus 1% din suma scoasă. Nu ştiu cum aţi numi asta elegant, dar \u00een limbaj biblic e \u201cluxurie\u201d, adică \u201cpofta\u201d nestăp\u00e2nită de a nu lăsa nici un bănuţ nevă\u00admuit care \u00eeţi trece prin bancă.<\/p>\n
4 Refuzul cardului la ghişeu<\/p>\n
Banul (electronic) pare să fie ochiul dracului tocmai la bancă.<\/p>\n
Aveţi de plătit facturi, ceva rate şi nu aveţi bani cash la dvs.? Vă \u00eentrebaţi de ce n-ar fi posibil să utilizaţi cardul emis de banca respectivă pentru a vă achita de datoriile lunare? Nu vă g\u00e2ndiţi la chestii abstracte, de pildă la dorinţa băncii de a absorbi
\ncash-ul care se obţine mai greu dec\u00e2t banii electronici de la BNR. Adevărul este că băncile nu acceptă plata cu card la ghişeu din simplul motiv că vor să te determine să foloseşti cardul pentru a scoate numerar, operaţiune care se taxează de regulă cu minimum 0,2%. Anual se retrag peste 25 miliarde de euro de la ATM-uri, ceea ce \u00eenseamnă peste 50 milioane de euro pentru băncile posesoare, asta dacă vom calcula cu un comision de 0,2%. Bani obţinuţi uşor.<\/p>\n
5 Frăţia de cruce cu recuperatorii<\/p>\n
\u201cN-am reuşit să-mi plătesc la timp ratele la BCR, iar creditul meu a fost cumpărat de Kruk. M-a sunat cineva de acolo să-mi spună să negociem graficul de rambursare, dar dacă nu dau toţi banii \u00eentr-un an o să vorbesc cu doamna executor\u201d, \u00eemi povestea o cunoştinţă care avea un \u00eemprumut cu o scadenţă mai mare de 3 ani \u00een momentul livrării sale recuperatorilor. Ca să scoată din bilanţuri creditele cu probleme şi să nu mai fie nevoite să facă provizioane, multe bănci au decis să v\u00e2ndă portofolii \u00eentregi la costuri modice (5-10% din valoarea unui credit de nevoi personale, 15-20% la ipotecare). Recuperatorii n-au \u00eensă problemele de imagine pe care şi le face banca, nu se tem prea tare de opinia publică, ba chiar le prinde bine postura de zbir nemilos, astfel \u00eenc\u00e2t forţează nota, str\u00e2ng cu uşa debitorii. \u201c\u00cen cazul creanţelor cesionate (v\u00e2ndute) de către instituţiile financiar-bancare sau non-bancare, noul proprietar al creanţei va stabili noi termeni contractuali. \u00cen cazul creanţelor colectate pe bază de mandat, condiţiile contractuale nu se modifică, deoarece colectarea se face pe o perioadă determinată de timp\u201d, ne-a spus Cosmina Marinescu, director operaţiuni Kruk Romania. Cu alte cuvinte, nimic nu-ţi garantează că nu vei fi str\u00e2ns cu uşa să aduci banii de 3 ori mai repede, \u00een condiţiile \u00een care nici \u00eenainte nu făceai faţă cu plăţile. De ce este permisă cu at\u00e2ta uşurinţă v\u00e2nzarea de portofolii de credite \u00een condiţiile \u00een care banca nu se confruntă cu probleme majore? \u2013 este \u00eensă o \u00eentrebare la care BNR ar trebui să răspundă. Cu c\u00e2teva luni \u00een urmă i-am povestit managing directorului EOS KSI, Georg Kovacs, despre o scrisoare a companiei de recuperare a creanţelor ajunsă la noi, \u00een care un debitor al unei companii de telefonie era ofertat de EOS cu o reducere \u201cpromoţională\u201d a datoriei cu 50% \u00een cazul plăţii imediate, \u00een condiţiile \u00een care aceasta fusese majorată tot cu 50% ca penalităţi după trecerea datei de prescripţie. \u201cNu e normal, o să mă interesez, vă rugăm să ne semnalaţi astfel de cazuri\u201d, mi-a spus Kovacs atunci; acceaşi invitaţie v-o adresăm şi noi.<\/p>\n
6 Inflexibilitatea<\/p>\n
Aţi \u00eencercat să negociaţi vreodată prevederile dintr-un contract-tip de credit la o sucursală bancară? Să ne povestiţi cum aţi reuşit asta, \u00een 99% din cazuri eşti privit cu superioritate şi refuzat politicos. Func\u00adţionarii mărunţi dau dovadă de o inflexibilitate uriaşă c\u00e2nd primesc solicitări de la clienţi (\u201dce scrie \u00een contract se decide la centru\u201d) \u00een acest sens, iar exis\u00adtenţa contractelor-tip cu clauze abuzive li se datorează şi lor. Dacă ar fi existat o presiune de jos \u00een sus \u00een vederea modificării, nuanţării şi individualizării acestora, poate că n-am mai fi vorbit de at\u00e2tea procese pe rol.<\/p>\n
7 Complexele de superioritate<\/p>\n
\u00cen termeni biblici, \u201csuperbia\u201d. N-am văzut \u00eencă bancherul \u201cpopular\u201d care să vorbească pe limba omului de r\u00e2nd şi să se poarte ca atare. Vezi jargonul păsăresco-financiar \u00eenv\u00e2rtit \u00een toate ieşirile publice ale bancherilor şi \u00eenaltelor capete din BNR. Un fel de \u201cnu ne amestecăm cu vulgul, nici măcar nu vorbesc pe limba noastră\u201d. Combinaţie de aroganţă, sentiment de castă, mimarea ultraspecializării. De asta ni se pare că avem nevoie de traducător din Isărescu, varianta rom\u00e2nă-rom\u00e2nă.<\/p>\n
Principalele reproşuri ale clienţilor adresate băncilor<\/p>\n
Costul mare al creditului<\/p>\n
Clauzele abuzive (5 miliarde lei ar fi pierderile băncilor \u00een caz de anulare)<\/p>\n
Taxe şi comisioane inventate peste noapte pentru contul curent<\/p>\n
Refuzul plăţilor cu cardul la ghişeu<\/p>\n
Tranzacţiile cu recuperatorii<\/p>\n
Inflexibilitatea<\/p>\n
Limbajul \u201ccifrat\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Aţi observat că dob\u00e2nzile creditelor par bătute \u00een cuie, \u00een ciuda declaraţiilor oficialilor privind sprijinirea creditării şi revenirii economiei? Remarcaţi noi taxe răsărite peste noapte (costuri noi de administrare, vămuirea banilor ce-ţi intră \u00een contul curent)? Vă \u00eentrebaţi de ce nu se pot plăti cu cardul facturile de utilităţi nici la ghişeul băncii emitente?<\/p>\n
Cum de poţi fi obligat de recuperatorii de creanţe să rambursezi mai repede un credit la care oricum aveai probleme cu ratele lunare? De ce ţin bancherii cu dinţii de clauzele abuzive şi cum de nu poţi negocia aproape niciodată clauzele dintr-un contract-tip de creditare?<\/p>\n
La puţin timp după falimentul Lehman Brothers, şeful Goldman Sachs, un fel de Pontifex Maximus al pieţelor de capital, \u00eencerca să dreagă onoarea colegilor salvaţi cu bani publici afirm\u00e2nd că \u201cbancherii fac munca lui Dumnezeu\u201d (de parcă Atotputernicul n-are altă treabă dec\u00e2t să umfle bulele speculative). Acum, la mai bine de 4 ani de criză, \u00een timp ce Rom\u00e2nia s-a transformat din \u201cparadis al creditării\u201d \u00een \u201cpurgatoriu\u201d pentru bănci (20% sunt \u00eemprumuturile neperformante), facem rezumatul practicilor nesănătoase ale băncilor \u00een relaţia cu clienţii.<\/p>\n
1 Sufocarea bun-platnicului<\/p>\n
Dacă afirmăm că sunt mari costurile creditului \u00een Rom\u00e2nia, după ce marile bănci centrale au dat jos r\u00e2nduri de dob\u00e2nzi, duc\u00e2nd ratele de politică monetară la minimele istorice, ni se va replica, poate, \u201cdovezi, nu vorbe!\u201d. Ce părere aveţi de faptul că DAE pleacă de la 12% la un \u00eemprumut \u00een euro de nevoi personale \u00een Rom\u00e2nia? Asta \u00een condiţiile \u00een care Euribor-ul e \u00een jur de 1%! Da, ştiu, riscul de ţară, băncile-mamă cu probleme, bla, bla. Ia să vedem c\u00e2t de ieftin e acelaşi \u00eemprumut de nevoi personale \u00een lei\u2026 Păi, pleacă de pe la 12% (\u00eemprumut de 10.000 lei pe 5 ani) şi ajunge la peste 20% \u00een unele cazuri. C\u00e2t e dob\u00e2nda BNR, 5,25%? Păi, cum să iei arginţii cu 5,25% dob\u00e2ndă cu o m\u00e2nă şi să \u00eei dai cu alta de 2-3 ori mai scump? E mai scump să te \u00eemprumuţi acum \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t \u00eenainte de criză şi asta din cauza celor 20% credite neperformante la nivel de sistem (asta e media, unii au mai multe sub preş \u2013 vezi BCR cu 30%).<\/p>\n
De creditul Prima Casă nu pomenesc, e uşor să dai \u00eemprumuturi cu faţă ceva mai umană c\u00e2nd poţi pune riscul pe umerii statului. Clienţii buni plătesc acum pentru rău-platnici şi afurisesc \u00een gura mare banca. Crede cineva că vor mai dori aceştia să audă de bănci, credite şi alte lucruri necurate c\u00e2nd vor scăpa de hangarale? \u201c\u00cen acest moment, costul riscului are o pondere mai mare dec\u00e2t cea a refinanţării \u00een bucătăria unui creditor, iar aici includ at\u00e2t povara neperformantelor vechi, c\u00e2t şi creditele nou acordate care pot deveni unele cu probleme mulţumită unei legi a insolvenţei mult prea permisive\u201d, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef Raiffeisen Bank. Cu alte cuvinte, cea mai mare felie din costul unui \u00eemprumut revine acoperirii cheltuielilor cu creditele foste (şi viitoare) neperformante, una mai mare dec\u00e2t cea a cheltuielilor cu dob\u00e2nda la care banca face rost de fonduri. Pentru un răspuns mai clar am \u00eencercat să merg direct la sursă, mai exact la BNR. \u201cCine ar putea calcula ponderea cheltuielilor cu creditele cu probleme ale băncilor \u00een costul actual al \u00eemprumuturilor?\u201d, se \u00eentreabă retoric Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. \u201cOricum, vă rog să nu le mai spuneţi \u00abneperformante\u00bb, la nivelul UE se recomandă termenul \u201edepreci\u00adate\u00bb\u201c, subliniază Vasilescu. Am dorit să aflăm şi părerea şefului ARB, Radu Graţian Gheţea, referitor la costul actual al creditului. Domnia sa ne-a retezat-o scurt şi definitiv: \u201cExclus. Sunt \u00eentr-o şedinţă!\u201d.<\/p>\n
2 \u00cembuibarea. Cu clauze abuzive<\/p>\n
O dată cu intrarea \u00een vigoare a noului Cod de Procedură Fiscală datornicii cocoşaţi de obligaţiile faţă de bănci primiseră o veste bună. Asociaţiile de Protecţie a Consumatorilor pot da \u00een judecată o bancă, cer\u00e2nd anularea contractelor-tip dacă un singur client obţine \u00een justiţie o decizie favorabilă contest\u00e2nd clauzele abuzive dintr-un contract. Ce om cu frica lui Dumnezeu ar putea să afirme că o clauză abuzivă dintr-un contract ar putea fi absolut \u00een regulă \u00een altul identic? Domnul Graţian Gheţea, preşedinele ARB, consideră \u00eensă că fiecare contract ar trebui trecut printr-un proces separat, pentru că un contract bancar e ceva abstract, noţiunile şi principiile sale sunt inaccesibile \u00eenţelegerii multora şi ar fi bine ca mai multe instanţe să se pronunţe pentru a elimina erorile. Iar dacă se ajunge totuşi ca legea să fie respectată, aşa cum reglementările europene o cereau de mult (\u00eentre timp, Guvernul, la presiunile lobby-ului bancar, prin portavocea FMI-ului a obţinut o am\u00e2nare p\u00e2nă \u00een iulie), doar ANPC, nu şi organiza\u00adţiile private ale consumatorilor, ar trebui să acţioneze \u00een instanţă băncile cu clauze abuzive \u00een contractele-tip. Sufocate de datorii, 6% din companiile rom\u00e2neşti active sunt acum \u00een insolvenţă. Vă daţi seama c\u00e2te persoane fizice s-ar fi declarat \u00een faliment, \u00een condiţiile \u00een care cam 1 din 5 credite are probleme acum (fără să le punem la socoteală pe cele scoase din bilanţuri)? Nu vă forţaţi imaginaţia, \u00een Rom\u00e2nia nu s-a vrut o lege a falimentului personal, iar punctul de vedere al bancherilor s-a impus ca de fiecare dată. \u00cen condiţiile spargerii unei bule a creditului, c\u00e2nd 6% din firme se pregătesc de faliment (peste 90% din insolvenţe sf\u00e2rşesc \u00een faliment, spune avocatul Gheorghe Piperea), c\u00e2te bănci şi-au \u00eenchis porţile \u00een Rom\u00e2nia? Cumva nici una?!<\/p>\n
3 Jumulirea conturilor curente<\/p>\n
Sună cam pretenţios, am vrut să vorbesc \u00eensă de pofta nestăp\u00e2nită a bancherilor de a taxa orice cont curent mişcă pe sub nasul lor. Pe mine CEC-ul (da, am vrut să fiu taxat de statul rom\u00e2n dacă tot e să pierd bani la bancă) m-a anunţat cu ceva timp \u00een urmă că umează să \u00eemi ia 2,5 lei ca administrare de cont. Dar ce, contul meu curent a devenit brusc handicapat, nu mai e \u00een stare să aibă singur grijă de el ca p\u00e2nă acum? \u00cen urmă cu c\u00e2teva zile CEC-ul mă anunţa că mă va taxa şi pentru transferurile care mi se fac \u00een cont. Ce mare lucru, aţi putea spune, nişte rentieri cărora li se varsă \u00een cont banii periodic n-ar trebui să se pl\u00e2ngă pentru nişte sume modice oprite de bancă. Da? Ia g\u00e2ndiţi-vă dacă nu cumva intraţi \u00een aceeaşi categorie \u00een momentul \u00een care primiţi salariul \u00een contul de la CEC. Adică, după ce că ai comision la retragerea de la bancomat, la administrarea contului curent, ţi se mai reţin bani şi c\u00e2nd \u00eeţi virează angajatorul chenzina. Dar dacă spui că ai vrea să fii plătit \u201ccu bani \u00een m\u00e2nă\u201d, nu prin cont, lumea financiară te priveşte superior: \u201c\u00cenapoiatule!\u201d. Mai grav e c\u00e2nd eşti atras cu o ofertă promoţională şi apoi te trezeşti cu comisioane-surpriză, cum a păţit mama la Raiffeisen cu banii de pensie. Bine că nu retra\u00adgeţi bani de la BRD: veţi fi taxaţi cu 4 lei plus 1% din suma scoasă. Nu ştiu cum aţi numi asta elegant, dar \u00een limbaj biblic e \u201cluxurie\u201d, adică \u201cpofta\u201d nestăp\u00e2nită de a nu lăsa nici un bănuţ nevă\u00admuit care \u00eeţi trece prin bancă.<\/p>\n
4 Refuzul cardului la ghişeu<\/p>\n
Banul (electronic) pare să fie ochiul dracului tocmai la bancă.<\/p>\n
Aveţi de plătit facturi, ceva rate şi nu aveţi bani cash la dvs.? Vă \u00eentrebaţi de ce n-ar fi posibil să utilizaţi cardul emis de banca respectivă pentru a vă achita de datoriile lunare? Nu vă g\u00e2ndiţi la chestii abstracte, de pildă la dorinţa băncii de a absorbi
\ncash-ul care se obţine mai greu dec\u00e2t banii electronici de la BNR. Adevărul este că băncile nu acceptă plata cu card la ghişeu din simplul motiv că vor să te determine să foloseşti cardul pentru a scoate numerar, operaţiune care se taxează de regulă cu minimum 0,2%. Anual se retrag peste 25 miliarde de euro de la ATM-uri, ceea ce \u00eenseamnă peste 50 milioane de euro pentru băncile posesoare, asta dacă vom calcula cu un comision de 0,2%. Bani obţinuţi uşor.<\/p>\n
5 Frăţia de cruce cu recuperatorii<\/p>\n
\u201cN-am reuşit să-mi plătesc la timp ratele la BCR, iar creditul meu a fost cumpărat de Kruk. M-a sunat cineva de acolo să-mi spună să negociem graficul de rambursare, dar dacă nu dau toţi banii \u00eentr-un an o să vorbesc cu doamna executor\u201d, \u00eemi povestea o cunoştinţă care avea un \u00eemprumut cu o scadenţă mai mare de 3 ani \u00een momentul livrării sale recuperatorilor. Ca să scoată din bilanţuri creditele cu probleme şi să nu mai fie nevoite să facă provizioane, multe bănci au decis să v\u00e2ndă portofolii \u00eentregi la costuri modice (5-10% din valoarea unui credit de nevoi personale, 15-20% la ipotecare). Recuperatorii n-au \u00eensă problemele de imagine pe care şi le face banca, nu se tem prea tare de opinia publică, ba chiar le prinde bine postura de zbir nemilos, astfel \u00eenc\u00e2t forţează nota, str\u00e2ng cu uşa debitorii. \u201c\u00cen cazul creanţelor cesionate (v\u00e2ndute) de către instituţiile financiar-bancare sau non-bancare, noul proprietar al creanţei va stabili noi termeni contractuali. \u00cen cazul creanţelor colectate pe bază de mandat, condiţiile contractuale nu se modifică, deoarece colectarea se face pe o perioadă determinată de timp\u201d, ne-a spus Cosmina Marinescu, director operaţiuni Kruk Romania. Cu alte cuvinte, nimic nu-ţi garantează că nu vei fi str\u00e2ns cu uşa să aduci banii de 3 ori mai repede, \u00een condiţiile \u00een care nici \u00eenainte nu făceai faţă cu plăţile. De ce este permisă cu at\u00e2ta uşurinţă v\u00e2nzarea de portofolii de credite \u00een condiţiile \u00een care banca nu se confruntă cu probleme majore? \u2013 este \u00eensă o \u00eentrebare la care BNR ar trebui să răspundă. Cu c\u00e2teva luni \u00een urmă i-am povestit managing directorului EOS KSI, Georg Kovacs, despre o scrisoare a companiei de recuperare a creanţelor ajunsă la noi, \u00een care un debitor al unei companii de telefonie era ofertat de EOS cu o reducere \u201cpromoţională\u201d a datoriei cu 50% \u00een cazul plăţii imediate, \u00een condiţiile \u00een care aceasta fusese majorată tot cu 50% ca penalităţi după trecerea datei de prescripţie. \u201cNu e normal, o să mă interesez, vă rugăm să ne semnalaţi astfel de cazuri\u201d, mi-a spus Kovacs atunci; acceaşi invitaţie v-o adresăm şi noi.<\/p>\n
6 Inflexibilitatea<\/p>\n
Aţi \u00eencercat să negociaţi vreodată prevederile dintr-un contract-tip de credit la o sucursală bancară? Să ne povestiţi cum aţi reuşit asta, \u00een 99% din cazuri eşti privit cu superioritate şi refuzat politicos. Func\u00adţionarii mărunţi dau dovadă de o inflexibilitate uriaşă c\u00e2nd primesc solicitări de la clienţi (\u201dce scrie \u00een contract se decide la centru\u201d) \u00een acest sens, iar exis\u00adtenţa contractelor-tip cu clauze abuzive li se datorează şi lor. Dacă ar fi existat o presiune de jos \u00een sus \u00een vederea modificării, nuanţării şi individualizării acestora, poate că n-am mai fi vorbit de at\u00e2tea procese pe rol.<\/p>\n
7 Complexele de superioritate<\/p>\n
\u00cen termeni biblici, \u201csuperbia\u201d. N-am văzut \u00eencă bancherul \u201cpopular\u201d care să vorbească pe limba omului de r\u00e2nd şi să se poarte ca atare. Vezi jargonul păsăresco-financiar \u00eenv\u00e2rtit \u00een toate ieşirile publice ale bancherilor şi \u00eenaltelor capete din BNR. Un fel de \u201cnu ne amestecăm cu vulgul, nici măcar nu vorbesc pe limba noastră\u201d. Combinaţie de aroganţă, sentiment de castă, mimarea ultraspecializării. De asta ni se pare că avem nevoie de traducător din Isărescu, varianta rom\u00e2nă-rom\u00e2nă.<\/p>\n
Principalele reproşuri ale clienţilor adresate băncilor<\/p>\n
Costul mare al creditului<\/p>\n
Clauzele abuzive (5 miliarde lei ar fi pierderile băncilor \u00een caz de anulare)<\/p>\n
Taxe şi comisioane inventate peste noapte pentru contul curent<\/p>\n
Refuzul plăţilor cu cardul la ghişeu<\/p>\n
Tranzacţiile cu recuperatorii<\/p>\n
Inflexibilitatea<\/p>\n
Limbajul \u201ccifrat\u201d<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-852","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-general"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/852","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=852"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/852\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=852"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=852"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=852"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}