Inca din 1961, radioastronomul Francisc Drake a lansat in spatiul public o ecuatie care ne indica numarul posibil de civilizatii inteligente existente in Univers.
\nEcuatia lui F. Drake.
\nAplicata in cazul Caii Lactee, rezultatul format dintr-un numar maxim si un numar minim, practic minima ne intereseaza – ne plaseaza in jurul cifrei de 50.
\nDin trecut, \u201eTORA\u201d vine cu o confirmare a acestor calcule. Intr-o limba veche de 3800 de ani, scripturile sfinte ale evreilor, ne spun ca \u201e Daca am exista numai noi, ar fi fost o risipa de spatiu\u201d.
\nFiecare generatie il reinventeaza pe Dumnezeu intr-o imagine care indica o acceptare si o apreciere a lumii noastre pluraliste.
\nInamicul, nu este religia. Adevaratii inamici sunt: furia, ostilitatea, intoleranta, separatismul, \u201eidealismul extrem\u201d si teama izvorata din prejudecata.
\nCum suna o fraza de genul:
\n\u201e Noi putem schimba viitorul nostru, prin alegerile pe care le facem in fiecare moment din prezent\u201d.
\nLa o prima lectura, pare literatura S.F.
\nDaca v-as spune ca este o concluzie la care s-a ajuns in urma folosirii fizicii cuantice pe o serie de interpretari vechi si foarte vechi ale unor scrieri in ebraica , nu m-ati crede.
\nAjungem din nou la bugete si la cat de credibile sunt scenariile S.F. in fata opiniei publice?
\nCum ar suna un comunicat al unei administratii prezidentiale de pe aceasta planeta care ar incepe cu fraze de genul:
\n\u201eStimati concetateni, aseara in timp ce comunicam cu extraterestrul sosit de pe planeta……m-am gandit la o solutie pentru iesirea din criza economica\u201d
\n-L-ar crede cineva?Ar putea fi credibil un asemenea mesaj, chiar daca sa presupunem ca ar fi adevarat?<\/p>\n
Nu! Nu, fiindca noi nu suntem pregatiti sa acceptam asa ceva.
\nCati dintre locuitorii planetei au sesizat in mesajul Papei Ioan Paul, raspunsul la intrebarea pusa de un jurnalist cu privire la contactul cu alte civilizatii.
\n\u201eSuntem gata sa-i crestinam, indiferent de unde vin si cum arata!
\nAmericanii au abreviat-o cu SETI( Search for Extraterrestrial Intelligence), au transformat-o intr-un proiect al NASA, i-au alocat un buget si de atunci ceea ce a scapat in media este foarte putin, raportat la unde s-a ajuns.
\nDe ce?
\nEste oare, prea mult, pentru un om obisnuit, avand o educatie \u201erezonabila\u201d sa inteleaga ca exista fenomene si lucruri naturale care se intampla cu un scop. Sau ca exista lucruri neumane care ne pot influenta viitorul, deci implicit prezentul? Este asa de greu de acceptat asa ceva?
\nOare Dumnezeu nu ne pregateste pentru asta?
\nCunoasterea umana se dubleaza la fiecare 10 ani, intre 1987-1997 au fost stranse mai multe cunoastinte stiintifice decat in toata istoria umanitatii.
\nTeoria cuantica a mai schimbat o data fizica. Inca de la aparitia ei in scena, acum un secol, ea a rasturnat felul in care gandeam despre particulele subatomice si despre interactiunea dintre acestea.
\nAcum, ni se pregateste o noua revolutie cuantica, una care sa ne dea tehnologii cu potentialuri, anterior inimaginabile.
\nPe cat de ciudate sunt ele, predictiile teoriei cuantice au fost demonstrate prin nenumarate experimente.
\nMai putin clar este felul in care se produc aceste fenomene.
\nO posibila explicatie ar fi ca Universul nostru este doar unul dintre multe altele, toate fiind alaturate ca paginile unei carti.
\nAstfel, cand spunem ca o particula poate exista in mai multe stari simultan, descriem de fapt diferitele sale versiuni din alte Universuri \u201edecoerenta\u201d apare atunci cand universurile paralele au fost \u201edezlipite\u201d in asa fel, incat interferenta cuantica dintre ele dispare.
\nManualele de fizica mai vechi ne spun ca o particula cuantica exista ca \u201eunda\u201d, doar pana cand cineva o masoara, moment in care \u201eunda\u201d, dispare si ramane un obiect \u201eclasic\u201d.
\nAcest proces fizicienii l-au numit \u201edecoerenta\u201d.
\nEste mult mai usor de adoptat notiunea unui Dumnezeu binevoitor, dar este mult mai dificil de experimentat calitati asociate cu misticismul.
\nExperientele care il transforma pe Dumnezeu intr-o \u201esenzatie\u201d, practic indescriptibila par sa se intample spontan.
\nAproape oricine se simte mai pasnic si mai relaxat in timp ce experimenteaza niveluri mai adanci ale constiintei, dar numai cativa vor raporta stari modificate si intense de constiinta care transforma rapid credintele lor spirituale.
\nTimpul si intinderea practicii influenteaza clar abilitatea de a experimenta stari mistice, dar dupa cum afirmam marea majoritate a invatatorilor orientali – nu exista promisiunea iluminarii\u201d
\nCred ca practicantii din toate traditiile religioase au reusit sa atinga stari misticice, dar cu totii par sa fie de acord asupra unui punct:
\nD-zeu nu poate fi inteles pe deplin de minte.
\nExperienta este pur si simplu prea uriasa, prea grozava si prea profunda pentru a putea fi descrisa in imagini sau in cuvinte. Dumnezeu devine totalitatea vietii si o forta care este absolut si ireductibil reala.
\nDar este un Dumnezeu, care nu incape in doctrinele credintelor religioase traditionale.
\nEinstein il numea \u201eun sentiment religios cosmic\u201d si il considera a fi \u201ecel mai puternic si mai nobil motiv pentru cercetarea stiintifica\u201d
\nEste Dumnezeul \u201emistic\u201d inspaimantator?
\nIntr-un anumit sens, da, deoarece mintea noastra vrea sa identifice limpede si sa eticheteze tot ceea ce percepe. Mintea pur si simplu nu accepta misterele, iar oamenii care sunt foarte sensibili s-ar putea sa prefere sa imbratiseze o varianta mai traditionala despre Dumnezeu.
\nDaca descrierile evolutiei neurologice de pana acum a \u201ecredintei religioase\u201d este corecta, ar putea fi posibil sa prezicem viitorul lui Dumnezeu?
\nIstoric vorbind, notiunea de Dumnezeu a fost reinventata de mai bine de 1000 de ori, evoluand de la o imagine autoritara catre un simbol al unitatii si iubirii.
\nVa veni oare un Dumnezeu mistic sa domine spiritualitatea secolului XXI?
\nPoate, dar istoria ne spune ca o astfel de schimbare va fi dificil de realizat din punct de vedere psihologic.
\nCred ca mai degraba vom asista la o acceptare lenta a pluralismului, in care credinciosii confesiunilor diferite se vor lupta sa incorporeze spiritualitatile disparute care ne populeaza lumea.
\nDumnezeul viitorului, va trebui sa indeplineasca multe roluri si sa transceada multe interpretari ale textelor religioase istorice.
\nDaca Dumnezeu este cu adevarat infinit, atunci el trebuie sa aibe manifestari infinite.
\nFiecare dintre noi poate vedea doar o versiune limitata a ceea ce poate fi Dumnezeu sau Universul.
\nEste ca in vechea poveste a oamenilor orbi carora li s-a cerut sa descrie un elefant. Cel care atinge trompa va spune ca este lung, flexibil si umed. Cel care va atinge piciorul spune ca este scurt, robust si aspru.
\nIar cel care va pune mana pe colt ii va contrazice pe cei doi, spunand ca este subtire, fin si dur.
\nCu totii au dreptate, dar nu vor putea sa inteleaga ce este un elefant pana cand nu vor putea pune toate partile laolalta.
\nPoate, intr-un chip similar, daca punem laolalta toate descrierile naturii, realitatii si spiritualitatii umane si universale, vom obtine o mai completa intelegere a ceea ce este Dumnezeu.
\nAtata vreme cat exista intrebari fara raspuns, referitoare la noi, univers, semnificatia vietii, vom inventa constant noi cadre spirituale pentru a aduce sensul intr-o lume complexa de neinteles.
\nCu cat ma afund mai adanc in universul meu interior, cu atat imi dau seama cat este de misterios.
\nDaca ar trebui sa aleg dintre doua lucruri pe care le-am invatat \u2013 ca profesor, doctor, inginer, ca sot si tata, as spune in primul rand ca viata e sacra.
\nSuntem intr-adevar determinati sa traim pentru ca fiecare celula din corpul nostru se lupta sa supravietuiasca si fiecare neuron din creierul nostru se straduieste sa devina mai puternic.
\nAl doilea lucru pe care l-am invatat este acela ca in spatele pornirii noastre spre supravietuire este o alta forta si cel mai bun cuvant pentru a o descrie este \u201ecredinta\u201d.
\n\u201eCredinta\u201d, nu numai in Dumnezeu, sau in stiinta, sau in iubire, ci credinta in noi insine si in ceilalti.
\nCredinta in spiritul uman, este aceea ce ne face sa supravietuim si sa ne depasim limitele.
\nEa face ca viata sa merite sa fie traita si ii da semnificatie.
\nFara speranta si optimism \u2013sinonime cu ceea ce numesc eu \u201ecredinta\u201d \u2013 mintea poate aluneca cu usurinta in \u201edepresie\u201d sau \u201edisperare\u201d.
\n\u201eCredinta\u201d este inradacinata in neuronii si genele noastre si este unul dintre cele mai importante principii de onorat in viata.
\nUnii oameni isi pun credinta in Dumnezeu, in vreme ce altii o pun in stiinta, relatii sau munca. Dar, indiferent in ce credem, trebuie totusi sa ne conformam cu o intrebare mai profunda.
\nCare este scopul si visul nostru, ultim?
\nCe ne dorim cu adevarat in viata \u2013 nu numai pentru noi, ci si pentru lume? Si cum vom incepe sa facem ca visul sa devina realitate?
\nA avea speranta si credinta este esential, dar este nevoie de ceva mai mult : abilitatea si disciplina de a ne organiza creierul, in moduri in care sa ne motiveze viata.
\nAdesea, am fost intrebat daca cred in Dumnezeu. Un raspuns simplu ca \u201e da\u201d sau \u201enu\u201d, nu poate face dreptate unei credinte personale atat de profunde, asa ca obisnuiesc sa raspund cu o discutie destul de lunga despre natura complexa a lui Dumnezeu, a stiintei si a religiei. Raspund, intreband acea persoana care este definitia lui Dumnezeu. Nu este usor si aproape fiecare definitie este unica. In functie de ceea ce raspunde individul , s-ar putea sa fiu de acord cu unele aspecte ale definitiei, sau sa resping altele.
\nIn momentul in care cineva incearca sa dea deja definitia lui Dumnezeu, stiu imediat ca nu poate fi adevarat.
\nNu se poate limita ceea ce este infinit si deci stiinta – asa minunata cum e ea \u2013 nu poate spera sa rezolve prin sine aceasta problema incurcata a existentei lui Dumnezeu.
\nStiinta nu il poate gasi pe Dumnezeu, pentru ca nici macar nu stiu ce cautam.
\nSi chiar daca il gasim, stiintific pe Dumnezeu, s-ar putea sa nici nu ne dam seama.
\nStiinta ne poate ajuta sa expunem unele dintre felurile in care gandim si simtim despre Dumnezeu, iar aceasta ne poate ajuta sa ne largim credintele personale.
\nDe aceea, cred ca este necesar, sa ajutam stiinta prin studierea conceptelor de Dumnezeu, la nivel personal, subiectiv si teologic.
\nCombinand scopurile si perspectivele stiintei si religiei, cred ca avem sanse de a raspunde la problema Dumnezeu.
\nStiinta si religia, intampina prea multe limite si dificultati. Aceasta este adevarata natura a menirii de a fi \u2013 a ne provoca sa ne impingem mintile si creierele dincolo de limita.
\nAtunci si numai atunci vom putea incepe sa schimbam lumea.
\nNu am ales niciodata calea usoara. Am muncit din greu ca sa explorez lumea si mi-am impartasit incertitudinile cu ceilalti. Am ingaduit curiozitatii si compasiunii sa se joace cu toate posibilitatile si cred ca asa am sansa sa-mi imbogatesc viata si cu putin noroc, lumea. Si cu orice pret am sa-l contemplez pe Dumnezeu, pentru ca pana la urma ma voi descoperi pe mine insami.
\nPentru mine, asa reusesc Dumnezeu si stiinta, cand se unesc in creier, sa transforme viata.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pana la urma problema zilelor noastre nu este :
\nDaca noi credem sau nu in existenta lui Dumnezeu ci care este semnificatia unei astfel de prezente in vietile noastre?
\nStiinta, ne ofera tot soiul de certitudini si teorii care sa ne confirme un lucru pe care l-am simtit dintotdeauna.
\nFaptul ca nu suntem singuri in Univers!<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-838","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-general"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/838","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=838"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/838\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=838"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=838"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=838"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}