{"id":837,"date":"2013-06-13T08:53:00","date_gmt":"2013-06-13T08:53:00","guid":{"rendered":"https:\/\/en-joy.ro\/?p=837"},"modified":"2013-06-13T08:53:00","modified_gmt":"2013-06-13T08:53:00","slug":"piatra-de-lemn.-despre-biserica,-dumnezeu-si-credinta-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/en-joy.ro\/?p=837","title":{"rendered":"Piatra de lemn. Despre Biserica, Dumnezeu si Credinta II"},"content":{"rendered":"<p>Bisericile sunt cladite in asa fel incat sa poata cuprinde credinciosii deja existenti.<br \/>\nMarirea  spatiilor bisericesti se face cu rezerva si grija, numai atunci cand este cu adevarat  nevoie. Exista o puternica tendinta de a grupa credinciosii existenti in unitati separate.<br \/>\nMarile religii istorice au un simt, am zice inascut, pentru intuirea vicleniilor \u201emasei\u201d.<br \/>\nPropriile lor traditii, care au un caracter obligatoriu, instruiesc cu privire la cresterea lor, nesteptata, subita.<br \/>\nPovestirile lor despre convertirile maselor li se par minunate si asa si sunt.<br \/>\nCeea ce isi doreste \u201e Biserica \u201dspre deosebire de \u201emase\u201d, este o \u201eturma\u201d.<br \/>\nExista obiceiul de a-i primi pe credinciosi ca pe niste oite, laudabile pentru ascultarea lor.La tendinta existentiala de a se amplifica rapid, Biserica, renunta cu totul. Toate bisericile se multumesc cu fictiunea temporara a egalitatii intre credinciosi, care nu este niciodata prea strict realizata; doar intr-o anumita concentrare, tinuta in limite rezonabile si intr-o directie precis indicata .<br \/>\nTelul il situeaza cu placere la o mare departare, intr-o lume de dincolo, in care nu poti intra de indata, in timpul vietii, si pe care trebuie s-o castigi cu multe eforturi si umiliri.<br \/>\nTreptat, directia devine cea mai important. Cu cat mai indepartat este \u201etelul\u201d, cu atat perspectiva lui de a se mentine este mai mare.<br \/>\nIn anumite lacasuri, la anumite intervale de timp, credinciosii sunt chemati sa se adune pentru a fi transpusi prin intermediul unor ceremoniale mereu identice, intr-o imblanzita \u201estare de masa\u201d, care ii impresioneaza, fara a deveni periculoasa si cu care ei se obisnuiesc.<br \/>\nSentimentul unitatii lor le este oferit \u201edozat\u201d. De justetea acestei dozari depinde stabilitatea Bisericii.<br \/>\nOriunde, oamenii s-au obisnuit cu experienta aceasta repetata si delimitata cu precizie din bisericile  si templele lor, ei nu se mai pot dispensa de ea.<br \/>\nAjung sa fie dependenti de ea, ca de hrana sau de tot ceea ce constituie existenta lor.<br \/>\nO interdinctie a cultului lor, oprimarea religiei printr-un edict statal, nu poate ramane fara urmari.<br \/>\nPerturbarea acestei gospodariri atent echilibrate a \u201evietii de masa\u201d, trebuie sa duca dupa un timp la izbucnirea unei \u201emase deschise\u201d.<br \/>\nAceasta va avea apoi toate trasaturile elementare deja cunoscute.<br \/>\nVa apuca in viteza tot ce e injur.<br \/>\nVa realiza o egalitate reala in locul celei fictive isi asigura acum, o densitate noua si mult mai intensa.<br \/>\nRenunta, pentru moment, la acel \u201etel\u201d indepartat si greu de atins pentru care fusese educata si isi plaseaza altul \u201daici\u201d in ambianta nemijlocita a acestei vieti, in concretetea ei.<br \/>\nToate religiile interzise brusc printr-un soi de \u201elaicizare\u201d, intr-o izbucnire de mare si neasteptata  salbaticie, caracterul credintei lor se schimba total, fara ca ele insele, sa inteleaga natura acestei schimbari.<br \/>\nO iau drept vechea lor credinta si considera ca isi respecta in continuare cele mai adanci convingeri.<br \/>\nIn realitate insa au devenit brusc cu totul altele, cu un simt acut si singular al \u201emasei deschise\u201d pe care acum o formeaza si din care nu vor cu nici un pret sa decada.<br \/>\nIn ultima perioada, statisticile releva ca ideologia si credinta religioasa se confrunta la scara planetara, cu o diluare a caracterului \u201e de principiu ordonator \u201d, pierzand teren in competitie cu mixul de indici si parametri ce descriu \u201esocialul contemporan\u201d.<br \/>\nDin perspectiva utilitarista, religia, ca si ideologia (Liiceanu o numeste eronat si lipsit de viziune \u2013\u201esursa plenara a prostiei\u201d &#8211; in \u201eIntalnire cu un necunoscut\u201d, 2010, Ed.Humanitas) excluzand deformarile extremiste &#8211; exercita un rol pozitiv, producand in moduri si cu arme diferite, seturi de sisteme axiologice, pachete \u201e gata facute\u201d de credinte si valori cu textura morala si etica, presupuse a fi usor de asimilat de catre o omenire in explozie sub aspect numeric, dar din ce in ce mai subreda intelectual.<br \/>\nPe langa scandaluri aparent minore in jurul Bisericii Ortodoxe Romane, tratate fie neglijent, fie fundamentalist marcate de o incrancenare anacronica si de o gestionare catastrofala a comunicarii publice, \u201eschimbarea generationala\u201d si efectul de \u201dlaicizare\u201d adus de modernizare tanarului sociolog Mirel Palada \u2013 in interviul pe hotnews.ro in 14 februarie 2013 \u2013circumscrie problematica pierderii de viziune a Bisericii Ortodoxe Romane, unei viziuni complexe, care excede cadrul romanesc:<br \/>\n\u201eExperienta unor tari profund religioase pana acum doua generatii\u201d( cum ar fi Franta, Spania- mai ales Spania, care pana acum doua trei generatii era foarte religioasa, au avut si ei un asemenea curent critic ) arata ca practicile religioase, cat si atitudinea fata de institutia religiei, au cunoscut o erodare.\u201d<br \/>\nDaca ar fi sa ne gandim la ponderea pe care o are finantarea de  anumite guverne \u2013 vorbim aici despre state dezvoltate- a productiei de filme SF in detrimentul bisericii, am putea spune ca, cel putin la nivel de propaganda, s-a intamplat ceva.<br \/>\nIntotdeauna fraze de genul \u201e Eu cred in Dumnezeu\u201d, \u201eDumnezeu sa ne ajute\u201d, \u201eAsa sa-mi ajute Dumnezeu\u201d, le gasim in discursurile cu foarte mare aderenta la public. Sa nu uitam de celebra intrebare pe care i-a adresat-o Emil Constantinescu lui Ion Iliescu, la ultima  confruntare inainte  de alegerile prezidentialedin 1996, intrebare, care conform sondajelor l-a scos castigator :<br \/>\n\u201eDomnule Iliescu, dumneavoastra credeti in Dumnezeu?<br \/>\nRaspunsul lui Iliescu s-a lasat asteptat si oricum, ateismul lui- deja facut public de nenumarate ori \u2013 l-a facut sa para sovaitor si nesigur pe el.<br \/>\nCu legatura, sau fara legatura lucrurile s-au intamplat si s-au pierdut in \u201e firescul cotidian\u201d.<br \/>\nIntroducerea frazei \u201eAsa sa-mi ajute Dumnezeu\u201d in finalul juramintelor pe care le depun presedintii, ministri, etc la investirea lor in functie se bazeaza in primul rand pe un impact emotional foarte mare. Publicul, audienta receptioneaza acest mesaj foarte normal si ar reactiona \u2013 probabil &#8211; in caz  ca el ar lipsi.<br \/>\nCarl Sagan, in cartea sa \u201eThe Demon Hausted Word Science as a candle in the Dark\u201d spune ca \u201esuferinta umana este de cele  mai multe ori cauzata nu atat de prostie, cat de ignoranta \u2013 in special atunci cand este vorba despre propria noastra ignoranta in ceea ce ne priveste pe noi insine \u201e<br \/>\nO statistica relativ veche &#8211; la nivelul anilor 2000 &#8211; spune ca din cei 6,2 miliarde de oameni de pe Terra, 5,9 miliarde cred in existenta unei fiinte supreme si dintre acestia doar jumatate cred ca fiinta suprema este Dumnezeu.<br \/>\nBiblia, in forma ei actuala, este acceptata de mai mult de o treime din populatia globului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Religiile cu pretentie de universalitate si recunoscute ca atare isi schimba curand accentul propagandei lor. La inceput isi propun sa-i atraga si sa-i capteze pe toti cei care pot fi atrasi si captati.\u201dMasa\u201d, in ochii lor, are un caracter universal; fiecare suflet in parte le intereseaza si orice suflet trebuie sa devina al lor.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-837","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-general"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/837","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=837"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/837\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=837"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=837"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=837"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}