Actul \u00cenvierii lui Hristos din morţi, "cu moartea pe moarte călc\u00e2nd", este apelativul lui Dumnezeu care strigă \u00een inima vocaţiei omului: "dumnezei sunteţi!", valorific\u00e2nd chipul umbrit al omului \u00een icoană luminoasă. Acelaşi act al \u00cenvierii inaugura categoriile noului pentru dimensiunea tragică a existenţei veterotestamentare \u00een care dominanta morţii şi a distanţei tulbura relaţii, separ\u00e2nd, \u00eentemniţ\u00e2nd, excluz\u00e2nd pe om de la comuniunea cu Dumnezeu. Prin Jertfa şi \u00cenvierea Sa, M\u00e2ntuitorul Hristos vindecă caracterul \u00eembolnăvit al lumii şi al omului, "nimicind lumea ca morm\u00e2nt şi descoperind-o ca euharistie" (Olivier Clement), preschimb\u00e2nd-o din spaţiu decăzut \u00een potir liturgic, iar "poarta iadului devenind uşa Bisericii" (Paul Evdokimov). Hristos Cel Răstignit şi \u00cenviat \u00eencepe lucrarea de prefacere transfiguratoare a lumii şi a omului, chem\u00e2nd-o către strălucirea cea de sus sau, cum afirmă V. K\u00fcneth: "\u00cen Domnul \u00eenviat e pus \u00eenceputul eonului \u00eenvierii şi prin aceasta realitatea ultimă şi veşnică \u00eeşi ia \u00eenceputul." Fără darul \u00cenvierii, omul nu este dec\u00e2t o existenţă eşuată, tragică, absurdă, "o fiinţă spre moarte," aşa cum a fost etichetată de filosoful german Martin Heidegger. Radiografiat prin prisma Morţii şi \u00cenvierii M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos, omul este convertit din fiinţă spre moarte \u00een fiinţă spre \u00eenviere, spre viaţa de maximă comuniune \u00een raza iubirii dumnezeieşti şi revel\u00e2nd pe Dumnezeu din "Cel ce Este" \u00een "Tatăl nostru."
Etosul hristic al Crucii şi \u00cenvierii este un apelativ universal, o chemare, o invitaţie, de aceea spune părintele Stăniloae că "Dumnezeu Se face om să Se audă pe Sine ca Dumnezeu care cheamă şi ca om chemat." Demersul Crucii şi al \u00cenvierii ca apelativ universal, ca terapie existenţială \u00een toate veacurile şi pentru toată făptura, este evidenţiat mai ales de două fapte majore, unul de factură scripturistică cu valoare istorică, iar celălalt de ordin eclesial-liturgic. Cel dint\u00e2i este reprezentat de \u00eensăşi poziţionarea spaţială a Crucii M\u00e2ntuitorului Hristos, anume pe Muntele Golgota, dincolo de zidurile Ierusalimului. Eficienţa Jertfei lui Hristos este universală şi nu se reduce doar la spaţiul limitat al poporului ales. Roadele Jertfei trec dincolo de graniţele şi zidurile unui popor şi lucrează pretutindeni \u00een istorie, \u00een toată geografia spirituală a lumii. Evenimentul eclesial-liturgic ce anunţă eficienţa universală a \u00cenvierii este incipitul slujbei \u00cenvierii, debut care se realizează \u00een faţa uşilor Bisericii, şi nu \u00een interior. Imnul "Hristos a \u00eenviat" aparţine comunităţii liturgice creştine, dar se rosteşte pentru prima dată \u00een afara spaţiului eclesial ca un apelativ şi strigăt de bucurie pentru \u00eentreaga creaţie. La ospăţul \u00cenvierii este chemată \u00eentreaga făptură.
Nicolae Berdiaev, referindu-se la constatarea lui Nietzche, "Dumnezeu a murit!", afirmă că şi creştinismul mărturiseşte moartea lui Dumnezeu, şi chiar \u00cel prohodeşte, dar, spre deosebire de filosofie, creştinsmul "ştie ceva mai mult", anume că Dumnezeu a \u00eenviat, devenind şi garanţia \u00eenvierii tuturor. Creştinismul, hrănindu-se de veacuri din \u00cenvierea lui Hristos, nu se opreşte la aspectul revoltător al lucrurilor, ci dincolo de Taina Crucii acesta doxologiază Taina \u00cenvierii. Oric\u00e2t de multă suferinţă, durere, tristeţe şi tulburare ar fi \u00een viaţa unui om, acestea nu sunt dec\u00e2t pragul trecător al Crucii pentru intrarea \u00een ospăţul \u00cenvierii, căci "ultimul cuv\u00e2nt aparţine sărbătorii" (O. Clement). Orice cruce are \u00een faţa ei perspectiva \u00eenvierii, şi orice \u00eenviere este urmarea crucii. <\/p>\n
###<\/p>\n
Redactor Dr. Muzicolog Petruta Maniut<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
"C\u00e2nd zicem cu credinţă: Hristos a \u00eenviat! afirmăm implicit: Noi toţi vom \u00eenvia!", astfel \u00eeşi \u00eencheie părintele Dumitru Stăniloae articolul final din lucrarea "Ortodoxie şi rom\u00e2nism". \u00cenvierea M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos, reinvestind omul \u00een veşnicia la care a fost chemat, face ca verbul "a fi" să se conjuge esenţial pe coordonatele hristologice, revel\u00e2nd persoana umană ca realitate de orind pascal, ca "fiinţă pascală" (M. I. Rupnik).<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-734","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/734","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=734"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/734\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=734"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=734"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=734"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}