{"id":322,"date":"2006-04-04T11:20:00","date_gmt":"2006-04-04T11:20:00","guid":{"rendered":"https:\/\/en-joy.ro\/?p=322"},"modified":"2006-04-04T11:20:00","modified_gmt":"2006-04-04T11:20:00","slug":"s\u00e3r\u00e3cia-omului,-credinţa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/en-joy.ro\/?p=322","title":{"rendered":"S\u00e3r\u00e3cia omului, credinţa"},"content":{"rendered":"

Ce \u00eenseamn\u00e3 credinţ\u00e3? Dar post? <\/em><\/p>\n

O definiţie dat\u00e3 credinţei ar \u00eenchide-o \u00een anumite limite ceea ce defapt şi \u00eenseamn\u00e3 \u201ca defini\u201d, adic\u00e3 a pune limite; credinţa este luarea la cunoştinţ\u00e3 a existenţei unei fiinţe superioare, \u00een mod obligatoriu o fiinţ\u00e3 personal\u00e3, pentru ca relaţia s\u00e3 fie una dialogal\u00e3 şi \u00eentemeierea pe aceast\u00e3 cunoştinţ\u00e3. Dup\u00e3 cum copilul caut\u00e3 exemple mai \u00eent\u00e2i \u00een familie, şi asist\u00e3m deseori la discuţii \u00eentre copii de genul \u201ctaic\u00e3-meu \u00eel bate pe taic\u00e3-t\u00e3u\u201d, familia oferindu-i copilului o temelie optimizant\u00e3, la fel credinţa \u00eentr-o fiinţ\u00e3 divin\u00e3 superioar\u00e3 ne \u00eent\u00e3reşte viaţa şi ne optimizeaz\u00e3, ne ofer\u00e3 temelia necesar\u00e3 pentru o viaţ\u00e3 \u00een armonie. Exist\u00e3 o \u201cteorie a profitului\u201d dup\u00e3 urma credinţei: dac\u00e3 eu cred \u00een Dumnezeu şi El exist\u00e3, nu numai c\u00e3 \u00eemi petrec viaţa \u00eentr-un optimism pe care mi-l ofer\u00e3 siguranţa temeliei, dar şi, tr\u00e3indu-mi viaţa dup\u00e3 preceptele creştine, dac\u00e3 El exist\u00e3, c\u00e2ştig viaţa veşnic\u00e3 fericit\u00e3, Raiul, adic\u00e3 starea de \u00eentoarcere \u00een \u201cp\u00e2ntecele iubirii maternale\u201d a lui Dumnezeu. O a doua variant\u00e3 ar fi s\u00e3 cred \u00een Dumnezeu şi El s\u00e3 nu existe, atunci viaţa mea ar fi la fel de optimist\u00e3, chiar dac\u00e3 m\u00e3 bazez pe o temelie ce nu exist\u00e3, dar despre care eu nu pot spune aceasta, iar dac\u00e3 El chiar nu exist\u00e3 nu pierd nimic. O a treia variant\u00e3 ar fi ca eu s\u00e3 nu cred şi El s\u00e3 existe, necredinţei mai putem s\u00e3-i spunem şi pesimism, ştiind despre cei care au o viaţ\u00e3 pesimist\u00e3 c\u00e3 v\u00e3d de cele mai multe ori sau \u00eentotdeauna partea goal\u00e3 a paharului şi sunt mai mereu trişti şi \u00eengrijoraţi pentru ceea ce urmeaz\u00e3, iar \u00een veşnicie aş c\u00e3dea \u00een existenţa nefericit\u00e3, adic\u00e3 Iadul, despre care Sf\u00e2ntul Isaac Sirul spune c\u00e3 este aceea stare pe care el o numeşte \u201cfl\u00e3c\u00e3rile iubirii lui Dumnezeu\u201d, deci focul iubirii ne\u00eemp\u00e3rt\u00e3şite şi nedorite; deci, \u00een acest caz, pierd totul. O ultim\u00e3 variant\u00e3 ar fi s\u00e3 nu cred, deci s\u00e3 fiu pesimist, iar Dumnezeu s\u00e3 nu existe, deci s\u00e3 nu pierd viaţa veşnic\u00e3 fericit\u00e3, despre care oricum nu cred c\u00e3 exist\u00e3 dac\u00e3 eu nu cred \u00een Dumnezeu, \u00een acest caz tr\u00e3ind o viaţ\u00e3 de tristeţe f\u00e3r\u00e3 nici un motiv şi cu nici un scop. Pe mine personal credinţa nu numai c\u00e3 m\u00e3 ridic\u00e3 de fiecare dat\u00e3 c\u00e2nd m\u00e3 \u00eempiedic, dar \u00eemi place s\u00e3 spun c\u00e3 viaţa mea \u00eenseamn\u00e3 mai mult credinţ\u00e3 dec\u00e2t orice altceva. <\/p>\n

\u00cenc\u00e3 de la \u00eenceputurile lumii Dumnezeu d\u00e3 porunc\u00e3 oamenilor, nu pentru a le \u00eengr\u00e3di libertatea ci pentru a le cere r\u00e3spuns la iubirea din care El i-a creat. Deci porunca dat\u00e3 lui Adam şi Evei \u00een Rai este primul \u00eendemn spre \u00eenfr\u00e2nare pe care Dumnezeu \u00eel d\u00e3 omului. Cel mai elocvent exemplu \u00eel primim chiar de la Domnul Iisus Hristos c\u00e2nd Dumnezeul \u2013Om posteşte, \u00een trup fiind, timp de 40 de zile \u00een deşert, acolo av\u00e2nd loc şi ispitirile diavolului. De ce \u00eel numesc astfel, pentru c\u00e3 Hristos ne demonstreaz\u00e3 c\u00e3 trupul uman este capabil de \u00eenfr\u00e2nare. A posti \u00eenseamn\u00e3 a te abţine de la ceea ce constituie pofte sau pl\u00e3ceri, at\u00e2t pe plan spiritual, c\u00e2t şi pe plan fizic. Auzim de multe ori c\u00e3 \u201cnu ceea ce b\u00e3g\u00e3m \u00een gur\u00e3 conteaz\u00e3, ci numai ceea ce scoatem din gur\u00e3\u201d. V\u00e3 spun c\u00e3 nu este aşa. Pentru a-ţi ar\u00e3ta iubirea faţ\u00e3 de cineva trebuie s\u00e3 dai anumite dovezi, la fel este şi cu postul, trebuie s\u00e3 dovedim c\u00e3 şi noi \u00eel iubim pe Creator la fel de mult, sau m\u00e3car at\u00e2t \u00eenc\u00e2t s\u00e3 i-o ar\u00e3t\u00e3m, \u00een anumite perioade, \u00een plan spiritual şi fizic. Postul de m\u00e2ncare nu este un scop ci un mijloc, dar un mijloc care arat\u00e3 pasul pe care \u00eel facem noi spre Dumnezeu, iar postul sufletesc nu face altceva dec\u00e2t s\u00e3 ne aduc\u00e3 aminte c\u00e3, precum zice Sf\u00e2ntul Maxim M\u00e3rturisitorul, \u201cacolo unde ne st\u00e3 mintea, ne este şi sufletul\u201d, adic\u00e3, dac\u00e3 ne e mintea la pofte şi pl\u00e3ceri, acolo ne este şi sufletul. Aş vrea s\u00e3 mai adaug c\u00e3, \u00een Evenghelia dumincii trecute ( a patra din Post), Domnul Iisus Hristos spune c\u00e3 unii demoni se scot numai cu post şi rug\u00e3ciune. De ce oare ne mai mir\u00e3m c\u00e2nd auzim reproşul pe care Hristos \u00eel face ucenicilor s\u00e3i, c\u00e3 \u201cdac\u00e3 aţi avea credinţa c\u00e2t un bob de muştar, i-aţi zice muntelui acestuia s\u00e3 se mute din loc şi el s-ar muta\u201d, cum s\u00e3 cerem semne de la Dumnezeu, c\u00e2nd nici m\u00e3car nu credem c\u00e3 ni le va da? <\/p>\n

Imaginea preoţilor e ştirbit\u00e3 tot mai des prin exemple negative av\u00e2nd la baza vechea zical\u00e3 \u201cs\u00e3 faci ce zice popa, nu ce face popa\u201d. Cine are atunci autoritatea suprem\u00e3 de a fi retoricul binelui, adev\u00e3rului şi al frumosului \u00een societate? <\/em><\/p>\n

Imaginea şi exemplu suprem este Hristos, Dumnezeul care a luat \u201cchip de rob\u201d, din iubire, pentru a ne ar\u00e3ta c\u00e3 cea mai mare valoare \u00een viaţ\u00e3 este aceea de \u201ca-ţi pune sufletul pentru prietenii t\u00e3i\u201d. O pild\u00e3 spune c\u00e3 doi c\u00e3lug\u00e3ri mergeau pe firul unui p\u00e2r\u00e2u, la un moment dat li s-a f\u00e3cut sete şi au b\u00e3ut din apa limpede a acestuia; apa era foarte bun\u00e3. Ajunşi la izvoare, au v\u00e3zut c\u00e3 p\u00e2r\u00e2ul se ivea prin gura unui c\u00e2ine mort. Morala acestei pilde este c\u00e3 nu conteaz\u00e3 vasul prin care vine harul, odat\u00e3 ce este vas ales, ci harul care lucreaz\u00e3 \u00een lume cu puterea lui Dumnezeu. Nu neg c\u00e3 exist\u00e3 şi preoţi corupţi, c\u00e2nd spun \u201ccorupţi\u201d m\u00e3 refer la orice atingere a p\u00e3catului, sub orice form\u00e3, dar, din p\u00e3cate, tr\u00e3im \u00eentr-o lume patronat\u00e3 de mass-media, \u00een care conduc\u00e3torii de trusturi de pres\u00e3 \u00eencep a se crede dumnezei, lume \u00een care, din nou din p\u00e3cate, omul ia ceea ce i se ofer\u00e3 pe tav\u00e3, f\u00e3r\u00e3 a cerceta, iar presa le d\u00e3 oamenilor, precum \u00een vremurile romane, p\u00e2inea şi circul de care au nevoie pentru a nu lua \u00een seam\u00e3 schimb\u00e3rile care conteaz\u00e3 cu adev\u00e3rat. Exist\u00e3 oameni p\u00e3c\u00e3toşi, pentru c\u00e3 pentru ei a venit Hristos \u00een lume, adic\u00e3 pentru noi toţi, \u00eens\u00e3 ar trebui s\u00e3 \u00eencet\u00e3m a vedem paiul din ochiul celuilalt, trec\u00e2nd cu vederea b\u00e2rna din ochiul nostru. Exist\u00e3 o mulţime de preoţi de valoare, care, pentru c\u00e3 Hristos ne arat\u00e3 calea smereniei, nu ies \u00een faţ\u00e3, dar cu at\u00e2t mai incitant ar trebui s\u00e3 fie pentru noi s\u00e3 \u00eei descoperim, mai ales c\u00e3 tr\u00e3im \u00eentr-o epoc\u00e3 f\u00e3r\u00e3 frontiere. V\u00e3 mai spun at\u00e2t, c\u00e2nd eram \u00een liceu am fost la m\u00e2n\u00e3stirea Sih\u00e3stria, din Moldova, unde l-am \u00eent\u00e2lnit pe p\u00e3rintele Cleopa, pe care, fiind \u00eempreun\u00e3 cu colegii mei, l-am rugat s\u00e3 fac\u00e3 o fotografie cu noi, r\u00e3spunsul lui fiind s\u00e3 ieşim pe pajişte \u00een faţa chiliei sale, unde vom g\u00e3si un m\u00e3gar, s\u00e3 facem poz\u00e3 cu el, iar sub ea s\u00e3 scriem Cleopa. Pentru mine este modelul suprem de smerenie. <\/p>\n

Despre moralitate şi secolul XXI, ce se poate spune?<\/em> <\/p>\n

\u201cToate \u00eemi sunt permise, dar nu toate \u00eemi folosesc. Toate \u00eemi sunt permise, dar nu toate zidesc\u201d. Acestea sunt cuvintele prin care Sf\u00e2ntul Apostol Pavel ne arat\u00e3 c\u00e3 nici un lucru din lumea aceasta nu este r\u00e3u \u00een sine, ci numai modul \u00een care \u00eel folosim. \u00cenc\u00e3 de la z\u00e3mislire, omul are \u00eentip\u00e3rit\u00e3 \u00een suflet legea moral\u00e3 natural\u00e3. Depinde cum folosim cele din jurul nostru, ce bagaj ad\u00e3ug\u00e3m şi c\u00e2t balast, ca, pe parcursul vieţii cei din jur s\u00e3 \u00eeşi dea seama de legea moral\u00e3 din noi. Spun Sfinţii P\u00e3rinţi c\u00e3 sufletul omului este ca o oglind\u00e3, care, dac\u00e3 se \u00eentoarce spre Soare, adic\u00e3 spre Dumnezeu, oglindeşte lumina, lumina virtuţiilor, iar dac\u00e3 se \u00eentoarce spre noroi, adica spre patimi şi pofte, atunci va oglindi \u00eentunericul, adic\u00e3 ad\u00e2ncimea p\u00e3catelor. Depinde de noi dac\u00e3 decidem şi avem discern\u00e3m\u00e2ntul necesar s\u00e3 ne \u00eensuşim legea moral\u00e3 şi s\u00e3-i \u00eembog\u00e3ţim conţintul \u00een sufletele noastre. Cineva spunea c\u00e3 secolul XXI ori va fi creştin, ori nu va mai fi deloc. Vedem c\u00e3 \u00eenc\u00e3 tr\u00e3im şi c\u00e3 \u00eenc\u00e3 mulţi tineri se \u00eentorc la Dumnezeu, la Biseric\u00e3, sunt ca ml\u00e3diţele viţei care se \u00eentorc la tulpina f\u00e3r\u00e3 de care nu ar putea tr\u00e3i, adic\u00e3 la Hristos. <\/p>\n

De ce viciile tind s\u00e3 fie mult mai apreciate dec\u00e2t virtuţile \u00een cercurile sociale? <\/em><\/p>\n

Omul, de c\u00e2nd este el, alege calea cea mai facil\u00e3. Fiind \u201cchip al lui Dumnezeu\u201d, omul are \u00een sine nevoia şi dorinţa de fericire. C\u00e3utarea fericirii, dup\u00e3 cum spune şi Sf\u00e2ntul Maxim M\u00e3rturisitorul, a fost şi este un lucru prioritar pentru om, am putea spune chiar primordial. Din p\u00e3cate, calea mai uşoar\u00e3 de a g\u00e3si fericirea duce la pofte şi patimi. Ceea ce nu \u00eeşi d\u00e3 seama omul este c\u00e3 aceasta fericire este una de scurt\u00e3 durat\u00e3, iar pl\u00e3cerea, \u00eentr-o cantitate mic\u00e3, are \u00eentotdeauna ca finalitate o durere mult mai mare. \u00cenclinaţia pe care o are omul, setea dup\u00e3 fericire, este fireasc\u00e3, fiinţial\u00e3, \u00eens\u00e3 aceast\u00e3 fericire, fericirea real\u00e3, este şi va fi \u00eentotdeauna \u00eentoarcerea \u00een iubirea lui Dumnezeu. P\u00e2n\u00e3 \u00eeşi va da seama de acest lucru, dac\u00e3 \u00eeşi va da seama vreodat\u00e3, omul va continua s\u00e3 dea cu capul de pragul de sus, de at\u00e2tea ori p\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd \u00eel va vedea pe cel de jos, adic\u00e3 cel al smereniei, al \u201cs\u00e3r\u00e3ciei cu duhul\u201d. Fiind calea cea mai uzitat\u00e3, dar şi cea mai agreat\u00e3, este \u201cnormal\u201d s\u00e3 fie şi cea mai popular\u00e3, aceast\u00e3 cale a c\u00e3ut\u00e3rii fericirii \u00een patim\u00e3. Oricum, tr\u00e3im \u00eentr-o lume \u00een care trebuie s\u00e3 te integrezi cu orice preţ, \u00een care anormalul este considerat normalitate, iar normalul, \u00een Dumnezeu, este considerat anormal, considerat a nu mai fi la mod\u00e3, \u00eenvechit. \u00cen societate de prim rand este ideea \u201cdac\u00e3 nu eşti cu noi, eşti \u00eempotriva noastr\u00e3\u201d. <\/p>\n

Ispita de dragul experienţei, se iart\u00e3 ?<\/em> <\/p>\n

Dumnezeu iart\u00e3 orice, dar numai atunci c\u00e2nd c\u00e3inţa este adev\u00e3rat\u00e3, vine din suflet, şi este \u00eensoţit\u00e3 de hot\u00e3r\u00e2rea de a nu mai repeta. P\u00e3rintele Arsenie Papacioc de la Techirghiol spune c\u00e3, atunci c\u00e2nd la spovedanie \u00eei vin cupluri de tineri care \u00eei povestesc c\u00e3 tr\u00e3iesc \u00eempreun\u00e3 f\u00e3r\u00e3 a fi c\u00e3s\u00e3toriţi, el mereu le d\u00e3 pilda hoţului care vine la spovedanie şi spune \u201cP\u00e3rinte, dezleag\u00e3-m\u00e3 de zece ori, c\u00e3 am furat de nou\u00e3 ori, dar la noapte o s\u00e3 fur iar.\u201d Ce \u00eenseamn\u00e3 aceasta dec\u00e2t numai aceea c\u00e3, dac\u00e3 nu suntem hot\u00e3r\u00e2ţi s\u00e3 renunţ\u00e3m la a ispiti şi a fi ispit\u00e3, s\u00e3 nu n\u00e3d\u00e3jduim c\u00e3 pe Dumnezeu \u00eel poate \u00eenşela un om. Deci, eu spun nu la ispita de dragul ispitei, eu spun nu la a ispiti şi a c\u00e3dea \u00een ispit\u00e3 cu g\u00e2ndul c\u00e3 Dumnezeu m\u00e3 va ierta oricum, eu spun nu la joaca de a g\u00e3si fericirea acolo unde ea nici m\u00e3car nu exist\u00e3. Tr\u00e3im \u00eentr-o epoc\u00e3 a consumerismului, \u00een care oamenii sunt tentaţi s\u00e3 consume c\u00e2t mai mult şi c\u00e2t mai repede. \u00cemi place o remarc\u00e3 ce spune c\u00e3 omul \u00eeşi pierde s\u00e3n\u00e3tatea pentru a face bani, ca apoi s\u00e3 \u00eeşi piard\u00e3 toţi banii pentru a-şi rec\u00e2ştiga s\u00e3n\u00e3tatea.<\/p>\n

Ce sau cine anume \u00eel \u00eendep\u00e3rteaz\u00e3 pe t\u00e2n\u00e3r de Dumnezeu?<\/em> <\/p>\n

Nimeni altcineva dec\u00e2t el \u00eenşusi. Exist\u00e3 situaţii \u00een care au o influenţa şi anumiţi factori externi, \u00eens\u00e3, dac\u00e3 ne g\u00e2ndim la ce am spus \u00eenc\u00e3 dintr-un \u00eenceput, c\u00e3 relaţia noastr\u00e3 este una dialogal\u00e3 cu o fiinţa personl\u00e3, deci faţ\u00e3 c\u00e3tre faţ\u00e3, c\u00e3ci cuv\u00e2ntul faţ\u00e3 vine din grecescul \u201cprosopon\u201d, care a dat naştere cuv\u00e2ntului persoan\u00e3. Deci, dac\u00e3 ne g\u00e2ndim c\u00e3 relaţia mea cu Dumnezeu trebuie s\u00e3 \u00eenceap\u00e3 \u00een interior, precum Iona al lui Marin Sorescu, şi doar mai apoi s\u00e3 fie cultivat\u00e3 şi \u00eent\u00e3rit\u00e3 de o relaţie cu Dumnezeu \u00een comunitate, \u00een Biseric\u00e3, atunci dep\u00e3rtarea de Dumnezeu este o dovad\u00e3 de lips\u00e3 a credinţei, o dovad\u00e3 de sl\u00e3biciune \u00een relaţia cu divinul, din nou o spun, o relaţie personal\u00e3. <\/p>\n

Dezam\u00e3girea \u2013 faţ\u00e3 de societate, din dragoste sau pe plan profesional- atinge marea majoritate a oamenilor. Cum s\u00e3-i facem faţ\u00e3? <\/em><\/p>\n

P\u00e3rintele Arsenie Papacioc, despre care am vorbit mai sus, spune, \u00een cartea sa \u201cCuv\u00e2nt despre bucuria duhovniceasc\u00e3\u201d c\u00e3 duhul m\u00e2hnirii, duhul tristeţii, nu sunt altceva dec\u00e2t nişte draci. Pentru a-i alunga trebuie s\u00e3 apel\u00e3m la duhul veseliei, la duhul iubirii lui Hristos, care \u00eenvinge moartea şi tristeţea. P\u00e3rintele Constantin Necula de la Facultatea de Teologie din Sibiu spune, extraordinar dup\u00e3 p\u00e3rerea mea, \u201c de ce eşti trist, popor al Invierii?\u201d. Sfinţii P\u00e3rinţi vorbesc \u00een mai multe locuri despre aceast\u00e3 stare de plictiseal\u00e3, de suprasaturaţie de tot şi de toate sub termenul de \u201cakedia\u201d, care este un duh al m\u00e2hnirii, al lenei duhovniceşti, al plictiselii sufleteşti. Acest duh poate fi \u00eendep\u00e3rtat numai \u00een Hristos şi cu Hristos, l\u00e3s\u00e2ndu-L s\u00e3 lumineze din noi, d\u00e2ndu-I voie s\u00e3 arate lumii, prin noi, Invierea Sa. De aceea consider extraordinar\u00e3 remarca P\u00e3rintelui Necula: noi nu putem, nu avem voie s\u00e3 fim trişti, pentru c\u00e3 Hristos a \u00eenvins moartea şi a deschis porţile Cerurilor pentru noi. <\/p>\n

Un sfat pentru cititori\u2026? <\/em><\/p>\n

S\u00e3-şi caute singuri calea, dar s\u00e3 caute, nu s\u00e3 se prefac\u00e3, iar aceasta trece prin Biseric\u00e3 şi \u00eel are pe Hristos ca \u00eenceput, Cale şi partener de drum, dar şi finalitate, \u00eembr\u00e3ţişare \u00een iubire. P\u00e3rintele Dumintru St\u00e3niloae spune c\u00e3 iubirea lui Dumnezeu este ca un bumerang pe care Acesta \u00eel trimite \u00een lume s\u00e3 ne ia pe noi la El. Iar porunca lui Hristos este s\u00e3 ne iubim unii pe alţii precum El ne-a iubit pe noi, adic\u00e3 \u00een stare de jertfelnicie. Calea noastr\u00e3 trece \u00eentotdeauna prin ceilalţi, care ne devin tovar\u00e3şi de drum, prin Hristos, \u00een Hristos şi cu Hristos spre Hristos. <\/p>\n

L-aş asculta pe Daniel vorbind ore \u00een şir despre Dumnezeu ca despre cel mai bun prieten, ca despre cel mai drag, ca despre cel mai bun. Dar vine un moment c\u00e2nd r\u00e3spunsurile trebuie s\u00e3 mi le g\u00e3sesc singur\u00e3. \u00cen mine. Pe drumul de plecare, Daniel mi-a povestit o \u00eent\u00e2mplare adev\u00e3rat\u00e3. \u00cen Bucureşti, p\u00e3rintele le spune oamenilor, \u00een biseric\u00e3, despre faptul c\u00e3 peste dou\u00e3 duminici, la ora 11, diavolul va veni tocmai \u00een biserica lor. Lumea nu a cutezat s\u00e3-l cread\u00e3, dar p\u00e3rintele spune acelaşi lucru şi duminica viitoare, amintind c\u00e3 \u00een urm\u00e3toarea, sigur, diavolul va veni. Soseşte şi duminica \u00een cauz\u00e3, se face şi ora 11 şi nimic. Lumea, venit\u00e3 \u00een num\u00e3r impresionant de mare, \u00eenc\u00e2t st\u00e3tea acum şi pe afar\u00e3, a \u00eenceput s\u00e3 şuşoteasc\u00e3 vrute şi nevrute despre p\u00e3rinte, c\u00e3ci iat\u00e3, se f\u00e3cu ora 11,30 iar despre diavol nimic. P\u00e3rintele ieşind la predic\u00e3 le zise, c\u00e3 \u00een adev\u00e3r, diavolul e neserios, pentru c\u00e3 nu a venit, dar, cum de au venit at\u00e2t de mulţi s\u00e3-l vad\u00e3 pe diavol c\u00e2nd pentru Dumnezeu, care vine sigur \u00een fiecare duminic\u00e3, vin at\u00e2t de puţini? <\/em><\/p>\n

###<\/p>\n

Daniel Puia Dumitrescu, profesor de religie. <\/p>\n

Licenţiat in Teologie pastoral\u00e3 la Facultatea de Teologie din Sibiu<\/p>\n

Master cu merit al Universit\u00e3ţii din Leeds din Anglia, in Teologie Liturgic\u00e3<\/p>\n

Doctorand al Universit\u00e3tii Durham- Anglia, la catedra de Studii Euharistice, preot-profesor Andrew Louth<\/p>\n

Volum de poezie \u201cMugur de st\u00e2nc\u00e3\u201d, ed. Marineasa, Timişoara, 2005 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen iarn\u00e3 ne bucur\u00e3m de cadourile Cr\u00e3ciunului, \u00een prim\u00e3var\u00e3 de bun\u00e3t\u00e3ţile din jurul ou\u00e3lelor roşii, \u00een var\u00e3 de aniversarea numelui celor dragi botezaţi dup\u00e3 cel al Mariei iar toamna ne \u00eenfrumuseţ\u00e3m casa \u00eentru sfinţenia s\u00e3rb\u00e3torii Crucii. Dar \u00een mijlocul postului care precede toate aceste s\u00e3rb\u00e3tori, ne bucur\u00e3m oare de credinţ\u00e3 şi de adev\u00e3r? <\/em><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-322","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-interes"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/322","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=322"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/322\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=322"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=322"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=322"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}