{"id":182,"date":"2005-07-24T22:53:00","date_gmt":"2005-07-24T22:53:00","guid":{"rendered":"https:\/\/en-joy.ro\/?p=182"},"modified":"2005-07-24T22:53:00","modified_gmt":"2005-07-24T22:53:00","slug":"bukowski-şi-oglinda-str\u00e2mbă-a-plaiului-mioritic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/en-joy.ro\/?p=182","title":{"rendered":"Bukowski şi oglinda str\u00e2mbă a plaiului mioritic"},"content":{"rendered":"

Bukowski sau poetul nedreptăţit de romanele sale <\/strong><\/p>\n

La Editura Polirom au apărut, \u00een 2003 şi 2004 romanele scriitorului american Charles Bukowski: \\”Femei\\”, \\”De duzină\\”, \\”Factotum\\”, \\”Poşta\\”. Meritul este de a impune conştiinţei cititorilor rom\u00e2ni numele unui scriitor important al Generaţiei Beat din America. Vina este că \u00eel impune numai ca prozator. <\/p>\n

Bukowski este \u00een primul r\u00e2nd un mare poet. Faptul ca poezia lui n-a fost tradusă la noi (sau cei de la Polirom n-au aflat că el a scris mai ales poezie) ţine de motivele comerciale ale editurilor. Cartea trebuie, \u00een primul r\u00e2nd, să se v\u00e2ndă. Şi oricine ştie că proza se vinde mult mai bine dec\u00e2t poezia. Din acest punct de vedere, prozatorul Bukowski i-a făcut un deserviciu poetului Bukowski. <\/p>\n

Poezia lui Bukowski(1920-1994), aproape contopită cu propria viaţă, prezintă cartierul tipic american, mix\u00e2nd pe fundalul monotoniei existenţei şi a rutinei zilnice ritmuri sarcastice ale violenţei domestice, ale micilor drame şi ale urbanismului sordid. \\”93 la suta din operă este autobiografie\\” susţine poetul şi nu există motive de a pune la \u00eendoială spusele sale, av\u00e2nd \u00een vedere că printre slujbele sale se numără: şofer de camion, paznic la o benzinărie, liftier, angajat al poştei, că \u00een adolescenţă consumă alcool \u00een cantităţi mari, ceea ce-i va produce, mai t\u00e2rziu, un ulcer şi o internare la dezalcoolizare şi că moartea sa este provocată de leucemie. <\/p>\n

\u00centr-un astfel de mediu al cartierelor din Los Angeles-ul anilor 60-70, o mostră de poezie este următoarea: \\”din patul meu\/privesc\/3 păsări\/pe un fir de telegraf. \/una zboară\/departe. \/apoi\/alta. \/răm\u00e2ne una\/apoi \/şi ea\/dispare.\/ Maşina mea de scris e\/piatră de morm\u00e2nt\/neclintită.\/ sunt redus\/la privitul\/păsărilor\/chiar mă g\u00e2ndesc\/să te\/las\/să ştii asta,\/nenorocitule.\\”<\/em> <\/p>\n

Poezia are la Bukowski valoare de jurnal simţindu-se uneori un iz de melancolie şi nostalgie străbătute de imaginea beţivilor cu alcoolul scurg\u00e2ndu-li-se pe tricou sau de fantoma unui tată violent maltrat\u00e2ndu-şi soţia şi\/sau copiii. <\/p>\n

Sunt imagini ale poeziei de care cititorul rom\u00e2n obişnuit este, cel puţin deocamdată, văduvit. E drept că apar astfel de imagini şi \u00een romanele invocate, dar n-au forţa esenţializării trăirii din poezie. Sunetul răsfoirii unei cărţi poate \u00eensă, \u00een ziua de azi, să fie \u00eenlocuit de dublu-clic-ul de mouse. \u00cen fond, e plin internetul de pagini despre Bukowski şi nu puţini interiorizează \\”după ureche\\” vibraţiile unei poezii dintr-o lume doar aparent cunoscută: <\/p>\n

\\”tomberoanele oraşului se umplu<\/em> <\/p>\n

casele de nebuni se umplu,<\/em> <\/p>\n

spitalele se umplu,<\/em> <\/p>\n

cimitirele se umplu,<\/em> <\/p>\n

nimic nu se umple.\\”<\/em> <\/p>\n

. <\/p>\n

Cartierul american proiectat prin imitaţie \u00een spaţiul mioritic <\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

Literatura rom\u00e2nă tinde să-şi găsească \u00een ultimul timp modele \u00een cea americană (Bukowski, Jack Kerouac, Ferlinghetti, Allen Ginsberg), dar asimilarea modelelor se face \u00eentr-un mod eronat, greşeala fiind de preluare şi de lipsă a suportului motivaţional. O demonstrează aşa-zişii douămiişti care \\”traduc\\” revolta originală a Generaţiei Beat \u00eentr-un soi de teribilism manifestat prin terapii individuale, refulări şi violenţă verbală. Cam asta am \u00eenţeles noi, rom\u00e2nii, aflaţi la capătul telefonului fără fir al literaturii. Au spus poeţii americani \\”revoltă\\”, la noi a ajuns \\”\u00eenjurătură\\”; au zis ei \\”fuck it\\”, la noi a ajuns \\”scriu despre sex, ce p.. mea\\”. <\/p>\n

Trecerea de la Bukowski la \\”Fişa de \u00eenregistrare\\”, \\”69\\”, chiar şi \\”Băgău\\” este mai abruptă dec\u00e2t cea de la vagabondul lor la al nostru. Adică de la sticla \u00eenvelită \u00een punga de h\u00e2rtie maro la punga de aurolac cu voma la vedere. <\/p>\n

Cum s-a \u00eent\u00e2mplat, am putea spune, că o literatură europeană (chiar şi est-europeană fiind) s-a apucat să treacă oceanul \u00een căutare de modele? C\u00e2nd şi-a făcut simţită prezenţa la noi poezia cartierului? Păi aproximativ c\u00e2nd a apărut scris cu litere de-o şchioapă Coca Cola sau McDonalds pe toate gardurile capitalismului, c\u00e2nd am \u00eenceput \\”să visăm la geaca de blugi\\” sau, dacă vreţi, c\u00e2nd ochii ni s-au zg\u00e2it la ştirile de la ora 5. Cu alte cuvinte, c\u00e2nd am devenit consumatori. \u00cen societatea de consum care ne aruncă \u00een simţuri alice ale \\”realităţii\\” \u00een direct plaiul mioritic a căpătat, prin imitaţie, relief de ghetou cu gesturi reflexe de dus punga la gură (cu variantele: praful la nas, acul spre venă). Vorbim despre literatură, desigur. <\/p>\n

Cine să fie de vină? Bukowski, bine\u00eenţeles. Ori telefonul fără fir. Ori eşti bolnăvioară, drăguţă mioară… <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bukowski sau poetul nedreptăţit de romanele sale<\/span><\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

Cartierul american proiectat prin imitaţie \u00een spaţiul mioritic<\/span><\/strong> <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

<\/span><\/span><\/p>\n

<\/span><\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-182","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=182"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/182\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=182"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=182"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/en-joy.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=182"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}