Ca elve\u021bian cu r\u0103d\u0103cini latine, sim\u021bul umorului, temperament focos si con\u0219tiin\u021ba de natur\u0103 tragic\u0103 a existen\u021bei umane, de-a lungul ultimor ani am dezvoltat o mare apreciere, ba chiar o infatuare pentru cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, mai ales ca mi-au pl\u0103cut \u00centotdeuna a\u0219a-numite „romanismele”, adic\u0103 gafele \u0219i derapajele haioase tipice pentru natur\u0103 focoas\u0103 a temperamentului rom\u00e2nesc, latinesc, drept expresia spiritului rom\u00e2nesc \u0219i nu \u00cen ultimul r\u00e2nd expresia alterita\u021bii culturii rom\u00e2ne\u0219ti fa\u021b\u0103 de cultur\u0103 majoritar\u0103 din partea germanofon\u0103 a Elve\u021biei unde m-am n\u0103scut, am crescut \u0219i am tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rst\u0103 de 34 de ani. Am fost \u00centotdeuna fascinat de cultur\u0103 aceast\u0103 palpitant\u0103, natural\u0103, spumoas\u0103 \u0219i mai ales omeneasc\u0103 \u0219i transparent\u0103 plin\u0103 de exclama\u021bii retorice, exager\u0103rii sugestive, complimente exagerate, \u00cenjur\u0103turi g\u0103l\u0103gioase \u0219i certuri pe cat de deschise \u0219i revelatoare pe atat de violente \u0219i nimicitoare. De-a lungul timpului, de c\u00e2te ori am avut de a face cu Rom\u00e2nia \u0219i rom\u00e2nii, prin modul lor de a g\u00e2ndi, sim\u021bi, judec\u0103 \u0219i ac\u021biona cu totul diferit \u0219i de fapt cam unic, ori de c\u00e2te ori am r\u0103mas cu senza\u021bia c\u0103 Rom\u00e2nia postdecembrist\u0103 trebuie denumit\u0103 \u0219i tratat\u0103 ori c\u0103 pe un haos infernal \u0219i o \u021bar\u0103 mafiot\u0103, periculoas\u0103, ori ca pe o mare gr\u0103dini\u021b\u0103 a copiilor \u0219i un parc de distrac\u021bii in cadrul unei democra\u021bii tinere si nematura unde se mai g\u0103sesc oameni originali \u0219i inovativi, \u00centr-un cuv\u00e2nt: oameni vii.
\nAm ales interpretarea din urm\u0103 \u0219i m-am mutat \u00cen Rom\u00e2nia din pricina tendin\u021belor totalitare \u0219i \u00cen\u0103bu\u0219itoare \u00cen Elve\u021bia din ultimii 10-20 ani de pe urm\u0103 falimentului complet celor dou\u0103 ideologii sociopolitice \u0219i socioeconomice, omniprezente, ale Europei Apusene, respectiv forme ubiculare de sp\u0103lare a creierelor \u0219i asuprirea oamenilor din \u00centreg Occidentul anilor 1968 \u0219i 1979\/81 \u00cencoace: Neomarxismul \u00cen func\u021bie de \u00cenrobirea sufleteasc\u0103 \u0219i economic\u0103 sub pretexte de stanga („echitabilitatea social\u0103”) \u0219i Neoliberalismul \u00cen aceea\u0219i func\u021bia sub pretexte de dreapta („libertatea economic\u0103 a individului”). Contrastul dintre Elve\u021bia \u0219i Rom\u00e2nia este at\u00e2t de puternic astfel \u00cenc\u00e2t, practic, putem vorbi despre doi poli opu\u0219i \u00centruc\u00e2t aproape toate aspectele din cele dou\u0103 \u021b\u0103rii sunt inverse fa\u021b\u0103 celor ale celeilalte \u021b\u0103ri. Principiul acesta se poate aplic\u0103 mai \u00cent\u00e2i la cultur\u0103 \u00cen general \u0219i la gestionarea rela\u021biilor interumane \u00cen special. Pozi\u021bionata \u00cen mod privilegiat \u00cen mijlocul al B\u0103tr\u00e2nului Continent, neav\u00e2nd aceea\u0219i istoria rom\u00e2neasc\u0103 marcat\u0103 de asuprirea na\u021bional\u0103 \u00cendelungat\u0103 de c\u0103tre marile puterile ale Europei \u0219i Asiei de Sud-Vest din Evul Mediu \u00cencoace \u0219i \u00cen lipsa oric\u0103rei tradi\u021bii comuniste sau colectivista, Elve\u021bia a dezvoltat de-a lungul secolelor, destul de pa\u0219nice \u0219i lini\u0219tite, o no\u021biune de fiin\u021b\u0103 \u0219i firea uman\u0103 strict cre\u0219tin\u0103, care \u00cen schimb a asigurat o rela\u021bie pa\u0219nica \u0219i ra\u021bional\u0103 dintre cet\u0103\u021benii \u0219i statul modern, faptul care, la r\u00e2ndul lui, a dus la formarea unui sistem sociopolitic \u0219i socioeconomic deosebit de binecuv\u00e2ntat \u0219i eficace. De aceea, statul \u021b\u0103r\u0103nesc acesta micu\u021b \u0219i relativ s\u0103rac, care p\u00e2n\u0103 la secolul al 17-lea fuse nevoit s\u0103 exporte cantit\u0103\u021bi mari de mercenari, \u00cen anul 1848 a fost \u00cen stare s\u0103 se \u00centemeieze pe baza unei constitu\u021bii foarte modern\u0103 \u0219i de-a dreptul progresist\u0103, ba chiar unic\u0103 pentru vremurile tulburi de atunci, c\u00e2nd au avut loc primele r\u0103scoale, \u00cempotriva ordinii vechi, sociala aristocratic\u0103 \u00cen \u00centregul Continent \u00cen urm\u0103 Revolu\u021biei Franceze \u00cen anul 1789 \u0219i Razboiaelor Napoleoniene dintre 1799 \u0219i 1815 \u0219i astfel, nu \u00cen ultimul r\u00e2nd datorit\u0103 pozi\u021biei geopolitice deosebit de avantajat\u0103 \u0219i pe baza principiilor sale stricte protestante, s-a stabilit probabil cel mai eficient \u0219i democratic stat al tuturor timpurilor, care s-a obligat prin constitu\u021bia sa explicita, crestina, s\u0103 protejeze interesele celor mai vulnerabili membri ai societ\u0103\u021bii.
\n\u00cen acest context deosebit \u0219i pe baza statutului sau de \u201cCetatea de pe Munte\u201d, \u00cen jurul punctelor de confluen\u021ba ale drumurilor principale ale Europei s-a constituit astfel celebru „caz aparte” al Elve\u021biei, care a adus \u021b\u0103ri\u0219oarei noastre o dezvoltare economic\u0103 f\u0103r\u0103 seam\u0103n, mai cu seama av\u00e2nd \u00cen vedere faptul c\u0103 Elve\u021bia dispune de cantit\u0103\u021bi neglijabile de resurse naturale, cauza pentru care a fost nevoit\u0103 \u00cenc\u0103 mai mult s\u0103-\u0219i protejeze stabilitatea social\u0103, statul de drept \u0219i democra\u021bia s\u0103 direct\u0103 pentru a asigura un sistem de educa\u021bie echitabil \u0219i eficient pentru to\u021bi cet\u0103\u021benii \u00cen scopul de a crea o industrie puternic\u0103 precum \u0219i un sector serviciilor eficient \u0219i fiabil, mai ales \u00cen sectorul bancar. De aceea, \u00centre timp ce \u021b\u0103rile vecine se scufundau cu regularitate \u00cen toate feluri de r\u0103zboaie \u0219i vicisitudini politice \u0219i economice, Elve\u021bia \u0219i-a p\u0103strat stabilitatea, astfel atr\u0103g\u00e2nd investi\u021bi din toat\u0103 lumea cu u\u0219urin\u021b\u0103 pe baza unei reputa\u021biei impecabila care difuza peste tot pe aceast\u0103 planet\u0103, al\u0103turi de faptul c\u0103 din acelea\u0219i cauze a fost \u021bar\u0103-gazd\u0103 a multor organiza\u021bii supranationale din secolul al 19-lea \u00cencoace. \u00cen plus, a fost cru\u021bat\u0103 \u0219i de amandoua r\u0103zboaiele mondiale, \u00cen cadrul c\u0103rora a confirmat \u00cenc\u0103 o dat\u0103 statutul sau de Cetatea de pe Munte, mai cu seama \u00cen vremea holocaustului \u0219i jefuirii averilor evreie\u0219ti s-a afirmat drept banca \u0219i depozitul \u00cen slujba nazi\u0219tilor, un detaliu istoric care a ie\u0219it la iveal\u0103 pe deplin doar la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1990 prin dezv\u0103luirile ale unui agent de paz\u0103 la cea mai mare banca a \u021b\u0103rii \u0219i care a provocat un scandal public deosebit de zguduitor la vremea respectiv\u0103 \u00centr-o \u021bar\u0103 care se arat\u0103 \u00cenc\u0103 destul de stabil\u0103 atunci, dup\u0103 ce rezistase presiunile de a adera la „Proiectul European” \u00cen anul 1992.
\nDup\u0103 evenimentul acesta, destul de umilitor, Elve\u021bia nu mai a fost la fel c\u0103 \u00cenainte pe c\u00e2nd Genera\u021bia Tradi\u021bionalist\u0103 (cei n\u0103scu\u021bi dintre 1922 \u0219i 1945), care \u00cendurase greut\u0103\u021bile perioadei celui de-al doilea R\u0103zboi Mondial, aduc\u00e2nd Elve\u021biei Post R\u0103zboi o atitudine deosebit de frugal\u0103 \u0219i constructiv\u0103, astfel asigur\u00e2nd o dezvoltare economic\u0103 \u0219i cultural\u0103 de ne\u00cenchipuit, pu\u021bin cate pu\u021bin, p\u0103r\u0103sea scen\u0103, trec\u00e2nd sceptrul puterii \u00cen m\u00e2inile Genera\u021biei Baby-Boomer (cei n\u0103scu\u021bi dintre 1945 \u0219i 1965), care \u00cen anul 1968 prin mi\u0219carea studen\u021beasc\u0103 reu\u0219isera s\u0103 pun\u0103 primul cui \u00cen sicriul Sistemului Patriarhatului Protestant, ditamai baza, temelia \u0219i garantul prosperit\u0103\u021bii \u021b\u0103rii, cu ideile neomarxiste, care au patruns \u00centre timp, au ocupat, otr\u0103vit \u0219i esen\u021bialmente pervertit toate institu\u021biile statului \u0219i ale societ\u0103\u021bii \u0219i au dus \u021bar\u0103 \u00centreag\u0103 in pragul pr\u0103bu\u0219irii sociale, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie vreodat\u0103 abordate sau doar admise \u00cen public aceste deficien\u021be at\u00e2t evidente c\u00e2t \u0219i \u00cengrijor\u0103toare. Cum este posibil\u0103 o asemenea neglijen\u021b\u0103, ba chiar dec\u0103dere cu privire la supravegherea democratic\u0103 \u00cen \u021bar\u0103 cea mai bogat\u0103, educat\u0103 \u0219i democratic\u0103 de pe acest p\u0103m\u00e2nt? Exist\u0103 doar o singur\u0103 platforma politic\u0103 sau mediatic\u0103 \u00censemnat\u0103 \u00cen \u00centreag\u0103 \u021bar\u0103 care abordeaz\u0103 acest subiect de importan\u021b\u0103 eminenta nu doar pentru viitorul \u021b\u0103rii noastre, ci \u0219i \u00cen primul r\u00e2nd pentru identitatea \u0219i bun\u0103starea sufleteasc\u0103 a noastr\u0103, periclita mai mult ca niciodat\u0103 \u00cen Istoria Elve\u021biei de la \u00cenfiin\u021barea primei alian\u021be pe teritoriul Confedera\u021biei Elve\u021bian\u0103 \u00cen anul 1291 \u00cencoace. Problema cu aceast\u0103 platforma este \u00cens\u0103 faptul c\u0103 Partidul Popular \u00cen spatele ei, care pe parcursul perioadei de la scrutinul (c\u00e2\u0219tigat) pentru aderarea la UE \u00cencoace, a crescut \u00cen mod exponen\u021bial \u0219i prin urmare a profitat cel mai mult din criza identitar\u0103 a elve\u021bienilor, este el \u00censu\u0219i str\u00cens legat cu Neoliberalismul, ideologia care, la r\u00e2ndul ei, a promovat reducerea drepturilor angaja\u021bilor \u0219i barierelor administrative \u0219i institu\u021bionale \u00cen scopul de a „elibera pie\u021bele” pentru a putea p\u0103stra a\u0219a-zis\u0103 „competitivitatea pe pia\u021b\u0103 global\u0103”, fiindc\u0103 exporturile Elve\u021biei, reprezenta o mare parte a performan\u021bei economice. \u00cen plus, se prezinta pe el \u00censu\u0219i drept ultimul ap\u0103r\u0103tor al \u021b\u0103rii \u00cempotriva tendin\u021belor politice omniprezente spre Socialism, in Elve\u021bia \u0219i prin urmare ultimul p\u0103str\u0103tor al identit\u0103\u021bii \u021b\u0103rii in timp ce celalalte partide, cu care imparte puterea in guvernul \u0219i parlamentul Elve\u021biei, promoveaza politici socialiste spre o tot mai str\u00e2nsa rela\u021bie cu UE. \u00c2
\n\u00cen tab\u0103ra politic\u0103 opus\u0103 se afl\u0103 celelalte patru partide mari ale \u021b\u0103rii, c\u0103ror a\u0219a-numitul „stil politic” este considerat drept acceptabil spre deosebire de stilul politic „nesim\u021bit, grosolan \u0219i primitiv” al Partidului Popular, care este, de fapt, doar direct la \u021binta \u0219i uneori a devenit pu\u021bin mai direct \u0219i nediplomatic, drept r\u0103spunsul la tendin\u021bele clare \u0219i neru\u0219inate ale celorlalte partide de a min\u021bi sub pretextele de „corectitudinea politic\u0103”, cea mai insidioas\u0103 arm\u0103 a Neomarxismului \u00cen scopul sau de a distruge toat\u0103 civiliza\u021bia occidental\u0103 prin minciuni, confuzie \u0219i toate feluri de perversiuni sexuale \u0219i umane. Tendin\u021ba aceast\u0103 de a min\u021bi f\u0103r\u0103 ru\u0219ine \u0219i f\u0103r\u0103 m\u0103car posibilitatea de a dezv\u0103lui \u0219i protesta fa\u021ba de aceste minciuni at\u00e2t de proste\u0219ti c\u00e2t \u0219i de evidente din cauza unui conformismul deprimant \u0219i unei frici de-a dreptul asfixiant\u0103 de c\u0103tre o majoritate din ce \u00cen ce mai mare \u0219i \u00censp\u0103im\u00e2nt\u0103toare a oamenilor, este pe cale de a submina cu totul tot ce a r\u0103mas de la o \u021bar\u0103 bazat\u0103 pe principiul de transparen\u021b\u0103, onestitate, exactitate, echitabilitate, echilibru social \u0219i libertate de exprimare, chiar \u00cen fa\u021b\u0103 celor puternici \u00cen trecutul sau str\u0103lucit.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, aceast\u0103 dec\u0103dere \u00cengrijor\u0103toare, ba chiar dezastroasa a culturii de stat de drept \u0219i libertate, \u0219i dezvoltarea concomitent\u0103 spre totalitarism \u00cen Elve\u021bia precum \u0219i \u00cen toate celelalte \u021b\u0103ri „bogate” \u0219i „dezvoltate” \u00cen Occident, \u00cen mare m\u0103sur\u0103 r\u0103m\u00e2n ne\u0219tiute, astfel \u00cenc\u00e2t Occident \u00cen general \u0219i Elve\u021bia \u00cen special le par multor rom\u00e2ni ideali\u0219ti, \u00cen frustrarea lor legitim\u0103 cu subdezvoltarea economic\u0103 tenace \u00cen \u021bar\u0103 lor, a fi \u00cen continuare un model de imitat, indiferent de diferen\u021bele majore \u0219i uneori chiar uria\u0219e cu privire la contextul istoric, cultural, geopolitic, sociopolitic \u0219i economic \u00cen care Lumea occidental\u0103 s-a aflat \u00centotdeuna, se afl\u0103 \u00cen continuare \u0219i se va afl\u0103 pe vecie.
\nPrima parte a unui articol scris de Fortunat Reiser, sociolog elvetian, voluntar la AONGTR, din seria: Elve\u021bia \u0219i Rom\u00e2nia \u00een contextul marelui R\u0103zboi Cultural Mondial \u00een Europa \u00een Anul 2018.<\/p>\n\t<\/div>\n\n\t\n\t