Marți, 17 mai 2016 08:00 GMT
Sătenii din Runcurel au primit un termen de 30 de zile să-și părăsească casele pentru a face loc unei mine de lignit. Acum se revoltă.
Runcurel, județul Gorj – scrisorile au ajuns cu puțin înainte de Crăciun, anul trecut. Este vorba de 134 de plicuri prin intermediul cărora locuitorii satului sunt informați de intenția companiei miniere de stat Jilț Nord de a se extinde, drept pentru care locuitorii din Runcurel ar urma să-și piardă casele și pământul.
Una dintre cele 12 mine de lignit (cărbune brun) deținute de Complexul Energetic Oltenia (CEO) a rămas fără cărbune și are nevoie de pământul pe care se află satul.
În urma unei hotărâri de guvern emise pe 9 decembrie 2015, mina a fost declarată proiect de importanță națională și încercările anterioare de a se ajunge la o înțelegere cu localnicii au fost abandonate.
Locuitorii din Runcurel au primit un termen de 30 de zile să-și părăsească casele pentru suma de 1 euro/m2.
Sătenii spun că nu li s-a oferit nici o compensație pentru case, livezi, terenuri agricole și alte dependințe, și pentru asta au dat compania în judecată.
Cu toate astea, CEO contestă declarațiile sătenilor, spunând că a oferit numeroase forme de compensație.
Localnicul Nicolae Bratu ne spune: „CEO s-a dus la primărie, a făcut o listă cu toate terenurile, a pregătit documentele de expropriere iar apoi a trimis notificări prin poștă către proprietari, pentru ca aceștia să vină la companie și să renunțe la dreptul de proprietate în schimbul unei despăgubiri.”
„Asta a fost toată negocierea de care am avut parte,” a declarat domnul Bratu pentru Fundația Thomson Reuters. „De asta ne revoltăm acum. N-o să-i las să-mi ia pământul agricol și să mă lase în stradă.”
Promisiuni de relocare
Sub regimul comunist, România a suferit o industrializare forțată care a implicat expansiunea minelor de cărbune și a centralelor electrice. Dar după 1989 terenurile alocate dezvoltării miniere au fost retrocedate în multe părți ale țării.
Totuși la Runcurel continuă lupta cu CEO. Complexul Energetic Oltenia a fost înființat în 2012, având ca parteneri principali Ministerul Economiei cu aproximativ 77% din acțiuni și fondul de investiții de tip blue-chip numit Fondul Proprietatea, cu aproximativ 21,5%.
Mergând de-a lungul malului de 4 km a minei de suprafață, domnul Bratu glumește zicând că-și “inspectează proprietatea”, pentru că pământul gropii actuale a fost luat tot de compania minieră în perioada comunistă – și tot fără compensație.
Domnul Bratu în fața minei Jilt Nord care se întinde pe o parte din pământul său. În spate se poate vedea bannerul Greenpeace. Fotografie de Claudia Ciobanu.
Fundația Thomson Reuters a luat interviuri altor câtorva săteni din Runcurel și toți au susținut același lucru: niciun reprezentant al companiei miniere nu i-a contactat personal.
Ca răspuns la întrebările trimise de Fundația Thomson Reuters, un purtător de cuvânt al CEO a spune: „Toți pașii din procesul de expropriere care au fot făcuți până acum au ținut cont de legea în vigoare și planul de relocare.”
Purtătorul de cuvânt mai spune că negocierile sunt în toi, adăugând că au fost oferite mai multe opțiuni de compensare printre care și strămutarea în Telești, un sat din apropiere.
Conform planului de relocare al CEO, localnicii trebuie consultați și toate opțiunile compensatorii trebuie discutate – de la relocare într-un sat construit de companie la despăgubiri bănești individuale sau schimburi de pământ.
Planul, obținut de Fundația Thomson Reuters, include promisiunea de expansiune a satului Telești pentru localnicii din Runcurel care doresc să se mute acolo.
Relocarea implică și strămutarea bisericii din Runcurel, clădire istorică de patrimoniu național care se află acum la doar 50 de metri de malul gropii.
Totodată planul implică și construirea de case noi în Telești până în iunie 2016, dar în aprilie anul acesta nu s-a putut observa la fața locului decât un teren viran.
Fără documente
Sătenii mai spun că de-a lungul anilor au existat oferte de relocare făcute de către un precursor al CEO, și anume Complexul Energetic Turceni.
Dar naționalizarea din era comunistă a însemnat anularea titlurilor de proprietate deținute anterior, astfel ajungându-se în situația în care sătenii nu mai pot demonstra apartenența terenurilor.
Pe lângă domnul Bratu și alții au obținut hotărâri judecătorești care le atestă calitatea de proprietar, dar nu au reușit să obțină documentele necesare de la primăria locală.
Primarul nu a putut fi contactat, în ciuda insistențelor Fundației Thomson Reuters.
Cu toate astea, purtătorul de cuvânt al Greenpeace România, Ionuț Apostol, spune că a vorbit cu doi oficiali de la primărie, unul din ei fiind vice-primarul, astfel reușind să obțină informații privind numărul de case marcate pentru demolare.
Ilie Gorun, un alt sătean, spune că a contactat compania din proprie inițiativă cu intenția de a-și oferi pământul în schimbul unei slujbe sigure la CEO datorită ratei de șomaj mari și a lipsei de oportunități de a lucra înafara sectorului energetic.
Gorun spune că i-a fost luat pământul dar serviciul a durat doar câteva luni.
Mina susține expansiunea
Anul acesta în februarie, Laurențiu Ciobotărică, șeful executiv al companiei miniere, a declarat că „populația a fost informată și consultată conform planului de relocare.”
Sătenii spun că nu au fost consultați, așa cum prevede planul de relocare. Fotografie de Alexandru Mustață.
Planul de relocare a fost schițat conform cerințelor referitoare la exproprierea de terenuri și spune clar că nu se va emite decret de expropriere DECÂT dacă opținuile de relocare nu pot fi implementate.
Declarațiile lui Ciobotărică care au parvenit Fundației Thomson Reuters au fost făcute în scris la cererea a două asociații de binefacere, și anume Bankwatch România și Greenpeace România în data de 25 februarie, ca răspuns la plângerea formală care denunța evacuarea sătenilor ca fiind ilegală.
Încercarea Fundației Thomson Reuters de a obține un răspuns din partea guvernului cu privire la nemulțumirile sătenilor a fost soldată cu o retrimitere la dialogul cu compania minieră.
„Procedura de expropriere este responsabilitatea CEO, care este obligată să se conformeze legislației în vigoare,” spune o purtătoare de cuvânt a Guvernului.
Ea mai spune că sătenii au dreptul legal de a da în judecată compania dacă despăgubirile oferite li se par nedrepte. De asemenea, purtătoarea de cuvânt susține că expansiunea minei „va crește securitatea energetică a României și va promova folosirea resurselor locale.”
Acțiune judecătorească
În data de 18 martie anul curent, sătenii din Runcurel, ajutați de Bankwatch și Greenpeace, au acționat în instanță guvernul României pentru a anula decizia de expropriere.
Documentele judecătorești obținute de Fundația Thomson Reuters ne arată că avizul de mediu eliberat pentru expansiunea minei e legat de o strategie formală de relocare a sătenilor în satul Telești pe cheltuiala CEO, cerință ce rămâne neimplementată.
Pe lângă aceasta se arată în documente faptul că decretul executiv contravine strategiei energetice naționale care urmărește să reducă obținerea energiei din cărbuni și descurajează noi proiecte energetice cu impact socio-cultural semnificativ.
„Expansiunea minelor de cărbuni nu este de interes național”, spune Ionuț Apostol, reprezentant Greenpeace.
„Până în 2025 România nu ar trebui să mai aibă centrale electrice pe bază de cărbune în care să se ardă lignit.
Asta pentru că toate centralele au ajuns la limita de sustenabilitate și pentru că directivele europene de reducere a poluării implică investiții majore (în remedii) care nu-și au rostul atunci când viața unei centrale energetice se apropie de sfârșit.”
Apostol mai spune că alte încercări de a construi noi centrale energetice pe bază de cărbuni în România au eșuat datorită îngrijorării investitorilor cu privire la viabilitatea economică a unor astfel de proiecte.
Înapoi la Runcurel, Gheorghe Ancuțeru, unul dintre sătenii care ar urma să-și piardă pământul, spune că are drept constituțional asupra proprietății private.
„Nu pot să înțeleg cum este posibil ca fără avertisment, fără să fiu întrebat, Guvernul emite o hotărâre,” spune el.
„Nu este nici măcar o lege aprobată de parlament – ca eu să fiu aruncat afară din casa mea spunând că asta este interesul național. Fără despăgubiri corespunzătoare și fără servici.”
Fiindu-i solicitat un nou răspuns, guvernul reamintește că CEO are responsabilitatea totală de a implementa planul de relocare, adăugând de data asta că „Ministerul Energiei va analiza felul în care planul este implementat de companie.”
***
notă: Reportaj de Claudia Ciobanu, editat de Paola Totaro. Fundația Thomson Reuters este brațul caritabil al Thomson Reuters, responsabili cu știri umanitare, drepturile femeii, trafic, drepturi de proprietate și schimbări climatice. Accesați news.trust.org și place.trust.org.