Un curs bine inchegat cred ca trebuie sa indeplineasca 2 conditii:
1. In permanenta nou, actualizat si d.p.d.v. al limbajului si al informatiei cuprinse in curs
2. Metoda de predare trebuie adaptata la nivelul si specificul grupului de lucru.
Problema cadrelor didactice – un cadru didactic bun nu inseamna ca el sa aiba rezultate individuale, cursuri scrise, carti si rezultate bune d.p.d.v. al cunostintelor individuale ci ale rezultatelor pe care le au elevii pe care ii pregateste. El pana la urma nu trebuie sa devina un expert in materia pe care o preda ci sa caute metode ca sa ii incite pe elevi sa invete, sa-i determine, sa declanseze studiul individual si interesul fata de materie.
Faptul ca un elev are rezultate bune la istorie, nu inseamna ca va ajunge istoric si scoala nu trebuie sa pedaleze pe asta.
La fel si cu pregatirea cadrelor didactice, ca pregatire initiala nu e nici o problema, dar legat de pregatirea continua, eu cred ca un profesor n-ar trebui sa opteze pentru orice curs de perfectionare …….(acum se poate asa) sau sa opteze pentru pluridisciplinaritate.
Nu, eu nu sunt pentru pluridisciplinaritate.
Daca un profesor este bun pe patratica lui eu zic ca este suficient. El nu trebuie sa fie bun la toate

Experiment 1
De dat de lucru unor elevi in clasa. De rezolvat o problema anume sau un comentariu pe marginea unei teme. Dupa asta de iesit din clasa. Daca (prin observarea cu camere) elevii lasa lucrul si se ocupa de altele (vorbesc intre ei, fac altceva) atunci metoda nu e buna.
Modul in care s-a cerut efectuarea acelor probleme nu si-a atins tinta

Experiment 2
O mancare, care d.p.d.v. al caloriilor si proteinelor se incadreaza in standarde, este satioasa, dar nu este gustoasa. Nu are un gust exceptional, atractiv, nu te face sa fi incantat ca o mananci. O mananci pentru ca trebuie, fiindca altfel nu supravietuiesti.
Esecul bacului de anul asta dupa mine este rezultatul acestei rupturi intre parinti si copii. Parintii sunt mult prea ocupati pentru a asigura supravietuirea familiei si nu sunt atat de apropiati de activitatile pe care le desfasoara copiii in afara scolii. Multi dintre parinti considera ca timpul petrecut la scoala (cele 6 ore) sunt suficiente pentru procesul de invatare, adica predare si teme. Nu este deloc asa.
La scoala, in timpul orelor, daca profesorul prin ceea ce face, reuseste sa le starneasca interesul elevilor pentru studiu la materia respectiva iar prin temele pe care le da pentru acasa, reuseste sa-i tina in casa pentru a le rezolva si impreuna le-ar discuta tot la orele de curs, atunci lucrurile, zic eu, s-ar clasa pe drumul cel bun. Poate si problema absenteismului ar putea fi rezolvata astfel
Cat despre motivare, eu zic ca asta este o chestiune care trebuie sa existe de ambele parti si la elev si la profesor.
Profesorii ar trebui sa fie mai motivati prin salariu. Asa zic toti. Parerea mea este ca exista niste limite de salarizare. Daca salariul dascalului ar fi peste o limita minima, care i-ar asigura traiul decent, el si-ar face datoria asa cum trebuie. Nu consider ca unui dascal daca ii dai bani mai multi isi face treaba mai bine. Daca ii dai peste limita minima atunci este in regula.
Mai dureros pentru dascali este pozitionarea lor sociala.
Daca dascalul ar avea in societate pozitia care sa-i asigure accesul la informatia care ii trebuie la pregatirea continua de care are nevoie, de perioadele de odihna si relaxare de care ar trebui obligatoriu sa beneficieze, lucruri, care zic eu i-ar asigura un anumit status social, atunci lucrurile mai mult ca sigur s-ar schimba in bine.
Legat de motivarea elevilor, eu zic, ca este legata direct in primul rand de comportamentul dobandit in familie, de educatia de baza (cei 7 ani de acasa) si este determinat de atentia si grija care i s-a acordat in familie (limbajul folosit, preocupari, posibilitati materiale,etc).
Ei in momentul de fata vin la scoala din obligatie, ii trimit parintii pentru ca nu au ce face cu ei acasa, stau ca asa trebuie, fara o motivatie clara. Vin pentru a se intalni cu colegii, ca sa nu se plictiseasca, sa-si planifice timpul liber sau din lipsa de altceva – asa fac toti deci asa fac si eu. Prea putini elevi vin cu gandul sau ideea ca ar putea invata lucruri noi sau lucruri care le-ar putea fi de folos in viata.

Pana la urma toate astea arata un singur lucru, traim o criza de sistem generalizata.